Programe de tip Bug Bounty în România. Statul ar putea plăti specialiștii care descoperă breșe de securitate în sistemele publice

Georgiana Costea Data publicării:
securitate cibernetica banci
sursa: gettyimages.com/

Senatul a adoptat luni, 2 noiembrie, un proiect legislativ care permite Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) să organizeze programe de tip Bug Bounty și să acorde recompense financiare persoanelor sau companiilor care identifică vulnerabilități în sistemele informatice ale instituțiilor publice. Inițiativa urmărește identificarea și remedierea problemelor de securitate înainte ca acestea să fie exploatate în atacuri cibernetice. Recompensele vor fi acordate numai pentru vulnerabilitățile raportate și validate, în limitele bugetelor aprobate.

Proiectul completează OUG nr. 155/2024 privind securitatea cibernetică a rețelelor și sistemelor informatice din spațiul cibernetic național civil și introduce posibilitatea organizării unor programe de identificare și raportare recompensată a vulnerabilităților.

În prezent, potrivit expunerii de motive, DNSC are competența de a primi și evalua raportări, de a verifica vulnerabilități și de a intermedia comunicarea dintre persoana care identifică problema și entitatea afectată. Cadrul legislativ nu îi oferă însă o competență expresă pentru organizarea unor programe publice de testare recompensată și nici un temei bugetar specific pentru plata participanților. Noua reglementare ar permite instituției să invite cercetători și specialiști în securitate cibernetică să testeze, în condiții prestabilite, sistemele informatice incluse în programe.

Te-ar putea interesa și Atacurile informatice sunt tot mai frecvente în UE. Trei din patru angajați s-au confruntat cu amenințări cibernetice la locul de muncă

Cum vor funcționa programele Bug Bounty

Programele Bug Bounty presupun testarea autorizată a unor sisteme informatice pentru identificarea vulnerabilităților care ar putea fi exploatate de atacatori. Persoanele care descoperă și raportează probleme reale de securitate pot primi recompense financiare, după verificarea și validarea acestora.

Potrivit proiectului adoptat de Senat, DNSC ar putea organiza astfel de programe atât pentru propriile rețele și sisteme informatice, cât și pentru cele deținute, administrate sau utilizate de autorități și instituții publice ori de alte entități de drept public.

În cazul sistemelor care nu aparțin DNSC sau nu sunt administrate de instituție, organizarea testelor va necesita acordul prealabil, expres și scris al entității responsabile și, dacă este cazul, al altor titulari ai dreptului de a autoriza testarea.

Participarea va fi voluntară și va putea fi deschisă atât persoanelor fizice, cât și celor juridice, în condițiile stabilite pentru fiecare program.

Citește și Ce spune Bursa de Valori București după atacul cibernetic de la Depozitarul Central. Precizări privind tranzacțiile bursiere

Ce recompense ar putea primi participanții

Proiectul permite DNSC să acorde recompense bănești pentru vulnerabilitățile identificate, raportate și validate, însă nu stabilește o sumă fixă care să fie plătită pentru fiecare problemă descoperită.

Valoarea recompenselor va depinde de regulile fiecărui program și de fondurile disponibile în bugetul instituției „Valoarea maximă a recompensei pentru o vulnerabilitate și valoarea totală a fondului de recompense se stabilesc și se aduc la cunoștința participanților înaintea începerii programului”, se arată în proiect.

Ce activități vor fi interzise în timpul testelor

Proiectul a fost completat prin amendamente care stabilesc limitele în care pot fi desfășurate testele de securitate.

Participanților le va fi interzis să acceseze, să copieze, să șteargă sau să modifice date fără autorizare. De asemenea, nu vor putea utiliza atacuri de tip brute-force, tehnici de phishing, inginerie socială sau programe malware.

Sunt interzise și metodele care pot afecta disponibilitatea, integritatea sau funcționarea sistemelor informatice, precum și extinderea testelor asupra unor rețele, conturi sau componente care nu sunt incluse în program.

Participanții nu vor putea păstra accesul la sistemele testate după expirarea autorizării și nici nu vor putea divulga public vulnerabilitățile cu încălcarea regulilor aplicabile raportării coordonate.

Vezi și DNSC avertizează înainte de Black Friday 2026: Cum pot fi păcăliți românii prin oferte false, mesaje despre colete și rambursări

De ce este necesară introducerea acestor programe

În expunerea de motive, inițiatorii arată că actualul cadru legislativ permite DNSC să intervină după raportarea unei vulnerabilități, dar nu oferă instrumentele necesare pentru organizarea sistematică a unor teste recompensate. Documentul invocă riscurile cibernetice asociate contextului geopolitic, inclusiv atacuri asupra infrastructurilor informatice din România și din alte state europene.

Potrivit datelor ENISA Threat Landscape 2025, citate în expunerea de motive, administrația publică a reprezentat 38,2% dintre incidentele analizate la nivelul Uniunii Europene, fiind sectorul cel mai vizat.

Inițiatorii amintesc și atacul cibernetic asupra Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), care a afectat funcționarea sistemului e-Terra și a serviciilor de cadastru, cu efecte asupra tranzacțiilor imobiliare, creditării și activității notariale. Potrivit documentului, indisponibilitatea unui sistem public poate produce costuri mult mai mari decât cele necesare organizării unor programe preventive de identificare a vulnerabilităților.

Ca exemplu internațional, este prezentat programul american „Hack the Pentagon”, care, conform expunerii de motive, a identificat 138 de vulnerabilități, la un cost de aproximativ 150.000 de dolari. O testare convențională similară ar fi fost estimată la peste un milion de dolari.

Inițiatorii menționează că programe de acest tip sunt utilizate și de autorități publice din Singapore, Franța, Elveția, Olanda, Belgia, Regatul Unit și Coreea de Sud.

Proiectul va fi transmis Camerei Deputaților, for decizional în acest caz.

Vezi aici proiectul și expunerea de motive.

Te-ar putea interesa și Cum a afectat atacul cibernetic asupra ANCPI piața imobiliară. Vânzările au scăzut cu aproape 38% în T3