A început oprirea Reactorului 2 de la Cernavodă. Procesul se desfășoară gradual, pe fondul nivelului scăzut al Dunării
Procesul de oprire controlată a Unității 2 de la Cernavodă a început joi dimineață, 13 august, la ora 7:00, pe fondul nivelului scăzut al Dunării. Reactorul nu este deconectat instantaneu, ci își reduce gradual puterea.
Decizia a fost luată după ce nivelul Dunării a ajuns la aproximativ 182 de centimetri, sub pragul de 185 de centimetri considerat necesar pentru funcționarea în condiții normale.
Cu o zi înainte de începerea procedurii, fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan avertiza asupra impactului pe care reducerea producției de la Cernavodă îl poate avea asupra sistemului energetic.
Oprirea nu înseamnă deconectarea instantanee a reactorului. Puterea Unității 2 este redusă treptat, într-un proces controlat, potrivit explicațiilor oferite de ministrul Apărării, Radu Miruță.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Nicușor Dan a promulgat legea care deblochează hidrocentralele începute înainte de 2007
„Nu este una instantă, este una cu reducerea capacității. Este un proces extrem de bine cuantificat, toți pașii sunt cunoscuți”, a declarat ministrul într-o postare pe Facebook.
De ce este importantă oprirea Reactorului 2
Unitatea 2 este una dintre principalele capacități de producție de energie ale României. Cele două reactoare de la Cernavodă au împreună o capacitate instalată de aproximativ 1.400 MW și asigură, în condiții normale, în jur de 20% din producția de energie a țării.
În acest moment, însă, Unitatea 1 este deja oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național.
Prin urmare, oprirea Unității 2 reduce și mai mult producția disponibilă din sursa nucleară, într-un moment în care România se confruntă și cu producție hidro mai scăzută din cauza secetei.
În ultima săptămână, autoritățile au luat mai multe măsuri pentru a menține nivelul apei și pentru a prelungi funcționarea centralei.
Printre intervenții s-au numărat scufundarea a patru barje, pentru redirecționarea unei părți din debitul Dunării către brațul Bala, precum și dislocarea stâncii Pârjoaia.
Potrivit ministrului Radu Miruță, aceste intervenții au reușit să prelungească funcționarea Unității 2 cu aproape o săptămână.
„Ne-am fi dorit să se câștige mult mai mult timp, dar noi am dus la îndeplinire planurile pe care acești specialiști le-au avut”, a spus ministrul.
Oprirea este, astfel, rezultatul evoluției nivelului Dunării, după ce măsurile tehnice luate în ultimele zile nu au mai putut asigura condițiile necesare pentru menținerea reactorului în funcțiune.
Dunărea are un debit mult sub media lunii august
Problema este legată de seceta severă și de nivelul foarte scăzut al Dunării.
Debitul fluviului la intrarea în România, în zona Baziaș, este estimat să rămână în jurul valorii de 1.350 de metri cubi pe secundă în următoarele zile, urmând să ajungă la aproximativ 1.400 mc/s până pe 18 august.
Nivelurile sunt însă mult sub media multianuală pentru luna august, de aproximativ 3.900 mc/s.
Pe lângă problema de la Cernavodă, seceta afectează și producția hidroenergetică. Hidrocentralele de pe Dunăre contribuie, în medie, cu aproximativ 10-15% la producția de energie a României.
Ce se întâmplă cu sistemul energetic
Oprirea Reactorului 2 vine într-un moment în care România se află deja în stare de alertă energetică, declarată pentru luna august în contextul reducerii producției de energie electrică.
Autoritățile au cerut populației, companiilor și instituțiilor să reducă voluntar consumul, în special în intervalul 19:00-23:00, atunci când presiunea asupra sistemului poate fi mai ridicată.
În paralel, sunt pregătite sau activate alte capacități de producție pentru a compensa cât mai mult lipsa energiei produse la Cernavodă.
În acest context, fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, a avertizat că oprirea Unității 2 va pune presiune asupra sistemului și ar putea avea efecte asupra costurilor suportate de consumatori și companii.
„Când se oprește un reactor care asigură o parte atât de mare din producția națională, nu mai vorbim despre scenarii. Vorbim despre o criză”, a transmis acesta.
Afirmația reprezintă însă poziția fostului ministru și nu o estimare oficială privind evoluția prețurilor sau siguranța alimentării cu energie.
România a cerut sprijin la nivel european
Situația de la Cernavodă a fost discutată și la nivel european. România a solicitat Comisiei Europene și ENTSO-E o evaluare actualizată a situației regionale, care să includă capacitățile de producție disponibile, rezervele de echilibrare și posibilitatea ca statele vecine să ofere sprijin în cazul agravării situației.
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a cerut, de asemenea, clarificarea mecanismelor prin care România ar putea primi asistență de urgență din partea sistemelor energetice din statele vecine.
Comisia Europeană a transmis că monitorizează situația energetică din România și din regiunea Europei de Sud-Est. Potrivit Comisiei, situația este tensionată din cauza nivelurilor scăzute ale apei, dar rămâne sigură și stabilă.
