Bolojan: Românii au redus consumul de energie cu până la 300 MW seara. „Cu mici eforturi, putem trece cu bine peste această perioadă”
Românii și companiile au redus consumul de energie electrică în intervalul de vârf al serii cu aproximativ 200-300 MW, după apelurile autorităților pentru economisirea energiei, a declarat vineri, 7 august, premierul interimar Ilie Bolojan.
Reducerea consumului a avut loc într-un moment dificil pentru sistemul energetic, afectat de seceta severă, temperaturile ridicate și posibilitățile limitate de import, în condițiile în care probleme similare se manifestă în întreaga regiune.
Ilie Bolojan a declarat, într-un interviu acordat RFI România, că apelul adresat populației, companiilor și instituțiilor de a limita consumul între orele 19:00 și 23:00 a avut efecte măsurabile.
Potrivit premierului, în această săptămână consumul a fost, în majoritatea serilor, mai redus decât în mod obișnuit.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
După BNR, și Guvernul susține schimbarea regulilor la bancomate. Clienții ar putea retrage orice sumă
„Analizând ce s-a întâmplat în această săptămână, constat o reducere a consumurilor în orele de seară și folosesc încă o dată acest prilej să mulțumesc tuturor românilor, cetățeni, companii și instituții, pentru că mulți au răspuns acestui apel cu responsabilitate”, a declarat Bolojan.
Premierul a precizat că, exceptând ziua de miercuri, când temperaturile au fost cele mai ridicate, consumul de energie a scăzut în fiecare seară.
„Le mulțumesc românilor pentru că au înțeles că împreună, cu mici eforturi, putem trece cu bine peste această perioadă”, a mai spus acesta.
De la 7.700-8.000 MW la 7.300-7.700 MW
Bolojan a explicat că reducerea este relevantă raportat la nivelurile obișnuite de consum.
„Față de 7.700-8.000 MW cât am consumat într-o zi normală anul trecut, acum avem consumuri de 7.300-7.500-7.700 MW, deci 200-300 MW în minus, ceea ce este foarte important”, a afirmat premierul.
În opinia sa, într-un moment în care producția este afectată de secetă, iar importurile sunt limitate, reducerea consumului poate contribui la menținerea echilibrului dintre cerere și oferta disponibilă.
„Atunci când ai un deficit de energie, ca efect al secetei pe care o avem nu doar în România, ci în toată regiunea, atunci când capacitatea de a importa este limitată, soluția de bază este să îți reduci consumul la nivelul la care poți să asiguri o producție la care să se adauge importul de electricitate”, a explicat Bolojan.
România are energie în timpul zilei, dar se confruntă cu probleme seara
Premierul susține că situația actuală nu trebuie privită exclusiv ca o lipsă a capacităților de producție, ci și ca o problemă de echilibrare a sistemului.
În timpul zilei, România poate ajunge să aibă o producție importantă de energie, inclusiv din surse regenerabile, în timp ce în orele de seară, când producția fotovoltaică scade și consumul rămâne ridicat, apare un deficit.
„Nu avem neapărat un deficit de electricitate, ci dezechilibre”, a declarat Bolojan.
Potrivit acestuia, problema ar fi fost mai ușor de gestionat dacă România ar fi avut suficiente capacități de stocare.
„Avem producție foarte mare la prânz, de care practic nu avem nevoie și pe care o exportăm. În schimb, seara avem un deficit de energie pe care l-am fi putut compensa relativ ușor dacă am fi avut capacități de stocare”, a afirmat premierul.
Astfel, energia produsă în orele cu producție ridicată ar putea fi stocată și utilizată ulterior, atunci când cererea crește.
Bolojan critică întârzierea investițiilor în energie
Premierul a pus problemele actuale și pe seama unor decizii luate în ultimii ani în sectorul energetic.
„Din păcate, suntem în situația în care, pe fondul unor ani în care nu am făcut ceea ce trebuie în domeniul energetic, ne vine o notă de plată pentru decizii care nu au fost luate sau pentru decizii greșite”, a declarat acesta.
Bolojan a criticat inclusiv nivelul investițiilor realizate de companiile de stat din energie și a susținut că unele dintre acestea nu își execută integral bugetele de investiții.
„Criticam marile companii de stat pentru că nu-și fac investițiile. Deși au bugete de investiții, execută doar o treime din ele. În același timp, prin reglementări, am limitat accesul la rețelele electrice”, a spus premierul.
El a susținut și că dezvoltarea capacităților fotovoltaice și eoliene nu a fost însoțită suficient de rapid de investiții în stocare.
„Ani de zile am finanțat doar fotovoltaic și eolian”
Potrivit lui Bolojan, una dintre problemele sistemului este faptul că dezvoltarea producției regenerabile nu a fost corelată cu dezvoltarea capacităților de stocare.
„Dacă ani de zile finanțezi doar fotovoltaic și eolian, fără să pui condiții de stocare, atunci ai o supraproducție la prânz pe care nu ai unde să o stochezi și o exporți la prețuri foarte mici, în timp ce seara ai un deficit și imporți la prețuri mult mai mari”, a afirmat premierul.
Autoritățile au început între timp să introducă scheme de finanțare care includ și componenta de stocare. Bolojan a precizat însă că aceste investiții nu pot rezolva imediat problemele actuale, efectele urmând să fie vizibile în următorii ani.
România importă energie din țările care au disponibilități
În condițiile actuale, România apelează și la importuri pentru a acoperi necesarul în perioadele în care producția internă nu este suficientă.
Bolojan a precizat că România importă energie de la mai multe state din regiune, în funcție de disponibilitatea acestora.
„Noi facem importuri din Bulgaria, Grecia, prin relația cu Ungaria și centrul Europei, dar și din Ucraina. Și Ucraina contribuie atunci când are disponibilitate de export”, a declarat premierul.
Posibilitatea de a importa este însă limitată atunci când și celelalte state din regiune se confruntă cu un deficit sau cu producție redusă.
Seceta afectează producția hidro și situația din sistem
Actualele dificultăți sunt amplificate de condițiile hidrologice și meteorologice.
Seceta severă și temperaturile ridicate au afectat producția hidroenergetică, iar nivelul scăzut al Dunării a pus presiune suplimentară asupra sistemului energetic.
În acest context, autoritățile au instituit starea de alertă în sectorul energetic și au solicitat populației și marilor consumatori să reducă voluntar consumul în intervalul 19:00-23:00.
Situația este complicată și de disponibilitatea unor capacități de producție, inclusiv în sectorul nuclear, în contextul nivelurilor scăzute ale Dunării. Autoritățile au adoptat măsuri pentru menținerea funcționării Unității 2 de la Cernavodă, după oprirea Unității 1.
