Analiză Canicula și seceta lovesc economia din toate direcțiile. Europa riscă să piardă aproape toată creșterea din 2026
Canicula și seceta încep să lase urme tot mai adânci în economie. În România, Dunărea a devenit una dintre principalele vulnerabilități, pe măsură ce nivelul scăzut al apei afectează transporturile, agricultura și producția de energie. Probleme similare se văd însă în aproape toată Europa, unde temperaturile extreme reduc recoltele, scumpesc electricitatea, perturbă transporturile și taie din productivitatea angajaților. Iar factura acestei veri riscă să fie suficient de mare pentru a șterge o bună parte din creșterea economică a Uniunii Europene.
În România, efectele secetei se văd cel mai bine pe Dunăre. La Baziaș, unde fluviul intră în țară, debitul a coborât la 1.400 de metri cubi pe secundă, cu mult sub media normală a perioadei, de 3.900 de metri cubi.
De nivelul Dunării depind însă agricultura, producția de energie și unul dintre cele mai importante coridoare comerciale ale României. Problema e că seceta lovește o economie care era deja vulnerabilă.
În agricultură, temperaturile ridicate și lipsa precipitațiilor afectează culturile, iar nivelul redus al Dunării limitează în unele zone posibilitățile de irigare. O recoltă mai slabă înseamnă venituri mai mici pentru fermieri, mai puține mărfuri pentru export și poate pune presiune pe prețurile alimentelor.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Statul sprijină extinderea rețelei fotovoltaice. Se alocă 500 de milioane de euro pentru dezvoltarea unităților de producere și stocare
Nivelul redus al Dunării obligă și barjele să circule cu încărcături mai mici, iar pe unele sectoare ale fluviului au ajuns să opereze la aproximativ jumătate din capacitate. Este astfel nevoie de mai multe nave pentru a transporta aceeași cantitate de mărfă, iar o parte din transport este mutat pe calea ferată și pe șosele, ceea ce majorează costurile logistice, se arată într-o analiză ING.
Citește și Comisia Europeană, anunț despre situația aprovizionării cu energie electrică: Va rămâne tensionată
Principalul risc pentru economie
Impactul depășește granițele României. Dunărea, portul Constanța și Canalul Dunăre-Marea Neagră formează un coridor important care leagă Europa Centrală de Marea Neagră, Ucraina și Republica Moldova. Importanța rutei a crescut după izbucnirea războiului din Ucraina, în special pentru transportul cerealelor și al altor mărfuri.
Seceta pune presiune și pe sistemul energetic. Producția hidro scade odată cu debitele râurilor, tocmai când canicula crește consumul de electricitate. Centrala nucleară de la Cernavodă, care asigură în mod normal aproximativ o cincime din electricitatea României, depinde de apa Dunării pentru răcire. După scăderea nivelului fluviului, unul dintre cele două reactoare a fost deconectat de la rețea, iar cel de-al doilea va fi oprit în următoarele zile.
ING avertizează că principalul risc pentru economie nu este neapărat o penurie prelungită de electricitate, ci efectul asupra prețurilor. În condițiile în care producția nucleară și hidro scad, iar canicula crește consumul, România trebuie să apeleze mai mult la importuri și la producția internă mai scumpă. Dar costurile mai mari pun presiune pe marjele companiilor și riscă să se transmită mai departe în prețuri.
Șocul vine însă peste o industrie deja slăbită. Producția industrială a scăzut cu 3,1% în primele cinci luni ale anului, iar industria prelucrătoare cu 4,3%. Sectorul se confrunta deja cu cererea slabă din Europa de Vest, costurile ridicate cu energia și finanțarea și dificultăți în a concura cu producătorii din alte țări.
Analiștii băncii consideră totuși că seceta nu va schimba dramatic evoluția economiei României în acest an, pentru care estimau anterior o contracție de 0,5%. Ea pune însă o presiune suplimentară pe economie: pe de-o parte reduce producția și, în același timp, crește costurile cu energia, transporturile și, posibil, alimentele.
Dacă pentru România nu există încă o estimare a facturii totale, pentru Uniunea Europeană primele calcule arată cât de mare poate fi nota de plată.
Triodos Bank estimează că temperaturile extreme din această vară ar putea reduce PIB-ul Uniunii Europene cu aproximativ 1%, echivalentul a aproape 180 de miliarde de euro. Este aproximativ cât întreaga creștere economică așteptată pentru blocul comunitar în acest an. Dacă estimarea se confirmă, canicula și seceta ar putea practic să consume aproape tot avansul economiei europene din 2026.
Datele instituției arată că agricultura și industria alimentară ar urma să taie aproximativ 0,15 puncte procentuale din PIB-ul Uniunii. Temperaturile ridicate și seceta au redus deja prognozele privind recoltele și producția de lapte. Porumbul și floarea-soarelui, culturi recoltate mai târziu, înregistrau deja în iulie pierderi estimate la 6-7%.
În sectorul energetic, lipsa apei reduce producția hidro, iar mai multe centrale nucleare și termocentrale au fost obligate să-și limiteze producția din cauza problemelor de răcire. Chiar și eficiența panourilor fotovoltaice scade atunci când temperaturile devin foarte ridicate. În același timp, folosirea aerului condiționat majorează consumul. Triodos estimează că producția mai mică și prețurile mai ridicate la electricitate ar putea tăia 0,12-0,15 puncte procentuale din PIB-ul european.
Vezi și Inflația a coborât la 8,2% în iulie, de la 10,4%. Ce s-a scumpit cel mai mult în România
Alte 0,15 puncte procentuale ar putea fi pierdute din cauza problemelor din transporturi. Situația de pe Dunăre se repetă pe Rin, una dintre principalele artere industriale ale continentului. Nivelul redus al apei limitează încărcătura navelor și scumpește transportul combustibililor, produselor chimice, minereurilor și al altor materii prime folosite de industrie.
Numai oprirea traficului pe Rin ar putea reduce PIB-ul Germaniei cu aproximativ 0,3 puncte procentuale în acest an, arată Reuters.
În Ungaria, MBH Bank estimează că fiecare săptămână în care cel mai mare reactor nuclear al țării rămâne oprit taie aproximativ 0,1 puncte procentuale din PIB.
Dar cea mai mare parte a pierderilor ar putea veni însă din scăderea productivității muncii.
Te-ar putea interesa și Furtunile și inundațiile au lăsat mii de români cu locuințele avariate. Ce sume au plătit asigurătorii
Efecte majore asupra muncii
Capacitatea de muncă începe să scadă atunci când temperaturile trec de aproximativ 25-30 de grade Celsius. Cele mai expuse sunt agricultura, construcțiile și industria, în special activitățile desfășurate în aer liber sau în spații fără climatizare.
Triodos citează cercetări potrivit cărora, atunci când temperaturile se mențin mai multe zile peste pragul de 30 de grade, productivitatea scade cu aproximativ 3% pentru fiecare grad suplimentar.
Nici angajații care lucrează în birouri nu sunt feriți. Căldura afectează capacitatea de concentrare și calitatea somnului și crește absenteismul. Aerul condiționat limitează o parte dintre aceste efecte, dar majorează consumul de electricitate tocmai atunci când producția este pusă sub presiune de secetă și temperaturile ridicate.
Efectele diferă însă mult de la o economie la alta. Franța ar putea fi cea mai afectată dintre marile economii analizate de Triodos. Valul de căldură ar putea tăia 1,4 puncte procentuale din creșterea PIB-ului francez și ar putea duce la o contracție de aproximativ 0,6% a celei de-a doua mari economii a Uniunii Europene în acest an.
În Țările de Jos, pierderea este estimată la aproximativ 0,8 puncte procentuale. Cum economia era prognozată să crească cu numai 1%, cea mai mare parte a avansului ar putea fi anulată.
Factura va continua însă să crească și după ce temperaturile vor coborî. Recoltele mai slabe se vor vedea ulterior în prețurile alimentelor, iar energia și transporturile mai scumpe se vor transmite prin lanțurile de producție.
Unele efecte se pot vedea chiar mai puternic în anii următori. Cercetările citate de Reuters arată că pierderile economice nu sunt neapărat cele mai mari în anul în care are loc un fenomen extrem. Ele se pot amplifica ulterior, pe măsură ce efectele inițiale se transmit în investiții, producție și finanțele publice.
Vezi și Munca nedeclarată încă este practicată de unii angajatori. ITM contracarează cu amenzi drastice
