Carburanții din România, tot mai mult taxe și tot mai puțin petrol. De ce aproape 70% din prețul de la pompă ajunge la stat
Prețul carburanților a devenit unul dintre cele mai sensibile subiecte pentru economie și pentru consumatori. De fiecare dată când benzina sau motorina se scumpesc, discuția publică începe aproape automat cu evoluția prețului petrolului și se termină cu acuzații legate de profiturile companiilor din energie.
În România, prețul carburantului nu mai este determinat doar de evoluția pieței petroliere, ci într-o măsură tot mai mare de fiscalitate și de costurile interne ale industriei, arată o analiză semnată de Dumitru Chisăliță, expert în energie.
Datele analizate pentru perioada 2020-2026 indică o transformare structurală a modului în care se formează prețul la pompă: o pondere tot mai mare din suma plătită de consumatori ajunge direct la bugetul statului.
Prețurile au crescut cu peste 80% în șase ani
Potrivit analizei, prețul carburanților în România a înregistrat o creștere masivă în ultimii ani.
Motorina a urcat de la 4,73 lei pe litru în 2020 la 8,67 lei pe litru în 2026, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 83%. În același interval, benzina a crescut de la 4,81 lei pe litru la 8,24 lei pe litru, adică o majorare de aproximativ 71%.
În medie, scumpirea combustibililor în această perioadă se apropie de 80%. Creșterea nu este determinată de un singur factor, ci de un cumul de elemente: evoluția materiei prime, majorarea fiscalității și creșterea costurilor interne din lanțul de producție și distribuție.
Statul încasează aproape 7 lei din fiecare 10 plătiți la pompă
Unul dintre cele mai relevante aspecte evidențiate de analiză este creșterea ponderii taxelor în prețul final al carburantului.
În 2020, aproximativ 63% din prețul fiecărui litru de combustibil reprezenta taxe și venituri bugetare. În 2026, această pondere a ajuns la aproximativ 69%.
Cu alte cuvinte, aproape 7 lei din fiecare 10 lei plătiți la pompă merg către bugetul statului, sub formă de accize, TVA și alte contribuții fiscale. Restul sumei acoperă costurile materiei prime, transportul, rafinarea, distribuția și marja comercială.
Această evoluție arată că prețul carburanților nu mai este determinat exclusiv de mecanismele pieței, ci într-o proporție semnificativă de politica fiscală.
Accizele și TVA au crescut mai rapid decât petrolul
Analiza indică faptul că cele mai mari creșteri din structura prețului vin din zona taxelor.
Accizele au crescut cu aproximativ 62% în perioada 2020-2026. Pentru motorină, acciza a urcat de la 1,73 lei pe litru la 2,80 lei pe litru. În cazul benzinei, acciza a crescut de la 1,89 lei pe litru la 3,06 lei pe litru.
În același timp, TVA calculată pe fiecare litru a crescut chiar mai accelerat. Pentru motorină, TVA pe litru a urcat de la 0,92 lei la 1,51 lei, ceea ce înseamnă o majorare de aproximativ 64%. Pentru benzină, creșterea este și mai mare: de la 0,84 lei la 1,43 lei pe litru, adică aproape 70%.
În paralel, petrolul Brent exprimat în lei pe litru a crescut cu aproximativ 62%, iar cursul valutar a înregistrat o majorare de doar 12% în aceeași perioadă.
Aceste cifre sugerează că, în ultimii cinci ani, scumpirea combustibililor nu a fost determinată doar de evoluțiile de pe piața internațională a petrolului, ci și de creșterea fiscalității.
Costurile din industrie cresc accelerat
Pe lângă taxele mai mari, analiza arată că și costurile operaționale din industria petrolieră au crescut semnificativ.
Transportul carburantului a înregistrat o creștere de aproximativ 407%. Costurile de rafinare au crescut cu aproximativ 641%, ceea ce reprezintă una dintre cele mai puternice dinamici din întreg lanțul industrial.
În același timp, costurile de distribuție au crescut cu aproximativ 50%.
Aceste evoluții indică faptul că presiunea asupra prețului final nu vine doar din fiscalitate, ci și din creșterea costurilor de producție și logistică necesare pentru aducerea combustibilului pe piață.
Între 2020 și 2026, prețul combustibililor a crescut cu aproximativ 80%, în timp ce petrolul s-a scumpit cu 62%, iar cursul valutar cu doar 12%. În același interval, accizele au crescut cu peste 62%, iar TVA pe litru cu peste 70%.
Aceste evoluții au dus la creșterea ponderii banilor care ajung la bugetul statului de la 63% la 69% din prețul final.
Potrivit lui Dumitru Chisăliță, litrul de combustibil devine tot mai mult un instrument de colectare bugetară. În condițiile în care aproape 70% din prețul plătit la pompă reprezintă fiscalitate, scumpirea carburanților nu mai poate fi explicată doar prin evoluțiile pieței internaționale, ci și prin deciziile de politică economică.
