Ce se întâmplă cu prețul gazelor după 1 aprilie și cum va fi calculat pentru consumatori
Ministerul Energiei a publicat marți, 17 februarie, proiectul de ordonanță de urgență (OUG) care stabilește regulile de funcționare a pieței gazelor naturale pentru clienții casnici în perioada 1 aprilie 2026 - 31 martie 2027. Documentul apare în contextul în care actuala schemă de plafonare și compensare a prețurilor expiră la 31 martie 2026, iar autoritățile susțin că este nevoie de un mecanism tranzitoriu pentru a evita creșteri bruște ale facturilor.
Potrivit proiectului, obiectivul principal este protejarea consumatorilor casnici și menținerea stabilității sociale într-un context energetic considerat încă volatil, marcat de tensiuni geopolitice, evoluția piețelor europene de gaze și necesitatea constituirii stocurilor pentru sezonul rece 2026-2027.
Cum se calculează prețul final pentru populație
Noul mecanism nu mai funcționează ca o plafonare clasică cu un preț maxim fix. În schimb, prețul final facturat consumatorilor va fi format din mai multe componente stabilite printr-o formulă clară: costul gazelor achiziționate de furnizor, o componentă fixă de furnizare de 15 lei/MWh, tarifele reglementate pentru transport și distribuție, precum și taxele și TVA.
Pentru clienții casnici care nu sunt în regim de furnizor de ultimă instanță, se va aplica cel mai mic preț dintre cel contractual și cel rezultat din formula reglementată. Astfel, mecanismul urmărește să limiteze riscul unor facturi mai mari decât cele prevăzute prin contracte existente.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Petrolul trece de 107 dolari/baril. „Din această săptămână, sunt șanse ca litrul de benzină să fie 10 lei și 11 lei cel de motorină”
Un element important introdus de proiect este prețul administrativ de 110 lei/MWh pentru gazele livrate de producătorii interni către furnizori și producătorii de energie termică destinați populației. Acest preț ar putea fi modificat ulterior prin hotărâre de guvern, în funcție de evoluțiile pieței.
Stocuri obligatorii și măsuri pentru securitatea energetică
O altă prevedere a ordonanței este obligația furnizorilor și a producătorilor de energie termică de a constitui stocuri minime de gaze naturale în depozite subterane, în perioada aprilie - octombrie 2026. Nivelul minim stabilit este de cel puțin 90% din capacitatea națională de înmagazinare.
Autoritățile argumentează că această măsură este necesară pentru a asigura continuitatea alimentării în iarna 2026-2027 și pentru a reduce riscul unor șocuri de preț generate de eventuale dezechilibre între cerere și ofertă.
În același timp, proiectul introduce sancțiuni severe pentru nerespectarea regulilor, inclusiv amenzi între 1% și 5% din cifra de afaceri anuală a operatorilor.
Reacția pieței
Reacția experților din cadrul Asociația Energia Inteligentă (AEI) arată că noul model reprezintă o schimbare importantă față de schema actuală. Potrivit analizei semnate de președintele asociației, Dumitru Chisăliță, mecanismul propus nu mai este o plafonare clasică, ci o formă de reglementare temporară a prețului, cu reguli și limite clare.
Experții susțin că formula introduce mai multă transparență în modul de calcul al costurilor, deoarece ia în considerare costul mediu ponderat al gazelor, cheltuielile de transport, înmagazinare și dezechilibrele din sistem. În același timp, modelul păstrează un echilibru între prețurile reglementate și cele de piață, prin includerea unei componente concurențiale acolo unde gazul la preț administrativ nu este suficient.
Ce impact ar putea avea asupra facturilor
Conform estimărilor făcute de specialiștii AEI, pe baza structurii de cost propuse în OUG, prețurile plătite de populație ar putea fi, în general, apropiate sau chiar ușor mai mici decât nivelul actual plafonat, diferențele variind în funcție de operatorul de distribuție și de costurile locale.
Totuși, experții avertizează că în perioadele de iarnă, când consumul crește și o parte din gaze sunt achiziționate de pe piața spot la prețuri mai mari, facturile pentru consumatorii casnici ar putea crește cu până la aproximativ 8% față de nivelurile estimate inițial. Pentru clienții non-casnici, impactul ar putea fi mai ridicat, cu posibile creșteri de până la 15%.
Proiectul de ordonanță încearcă să răspundă unei dileme cunoscute în sectorul energetic: cum poate fi protejată populația fără a distorsiona excesiv mecanismele pieței. Guvernul mizează pe un sistem temporar, care combină elemente de reglementare cu funcționarea parțială a pieței libere.
Din perspectiva experților, schema oferă stabilitate pe termen scurt, dar ridică întrebări privind revenirea ulterioară la o piață complet liberalizată. Evoluția prețurilor internaționale, situația geopolitică și capacitatea operatorilor de a constitui stocurile cerute vor influența decisiv rezultatul final.
