Ce sunt depozitele de gaze și de ce sunt esențiale înainte de iarnă. Capacitatea României

Redacția Digi Economic Data publicării: Data actualizării:
depozit gaze romania
sursa: Inquam Photos / George Călin

Depozitele subterane de gaze reprezintă una dintre principalele rezerve de siguranță ale sistemului energetic înaintea sezonului rece. În lunile cu consum redus, o parte din gazele cumpărate sau contractate este introdusă în depozite, pentru a putea fi extrasă și livrată în rețea atunci când cererea crește în timpul iernii.

În mod obișnuit, depozitele asigură 25-30% din gazele consumate în Uniunea Europeană pe timpul iernii, reducând necesarul de importuri suplimentare și contribuind la absorbția eventualelor șocuri de aprovizionare.

Regula europeană prevede, în principiu, un nivel de 90%, care poate fi atins în orice moment între 1 octombrie și 1 decembrie. Regulamentul permite însă și anumite derogări, inclusiv de până la 10 puncte procentuale în condiții dificile de piață. România și-a stabilit ținta pentru 1 octombrie la un grad de înmagazinare de 80%, iar la 15 septembrie, gradul era de aproximativ 76,26%. Pe 24 septembrie, secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Buşoi, afirma că nivelul ajunsese la aproximativ 79%.

Cum funcționează depozitele de gaze

În Europa sunt utilizate trei categorii principale de rezervoare subterane pentru stocarea gazelor naturale: zăcăminte depletate, acvifere și cavități în sare. Acestea au caracteristici fizice și economice diferite și permit stocarea unor cantități mari de gaze pentru perioade mai lungi.

Zăcămintele depletate sunt foste zăcăminte de petrol sau gaze, epuizate total sau parțial, care sunt reutilizate pentru stocarea gazelor. Acviferele sunt formațiuni subterane permeabile și saturate, în care pot fi înmagazinate gaze naturale, iar cavernele saline sunt cavități create în formațiuni de sare, de regulă prin dizolvarea sării cu apă și evacuarea saramurii.

România folosește în prezent depozite amplasate în zăcăminte depletate.

Acestea permit acumularea unor volume importante de gaze înaintea iernii, însă, potrivit Asociației Energia Inteligentă, există o limitare importantă în cazul vârfurilor bruște de consum. „Depozitele de înmagazinare a gazelor în zăcăminte depletate sunt depozite care nu au capacitatea de a satisface creșteri bruște ale consumului de la o zi la alta, aspect cu care se confruntă iarna România. Asta face ca România să se echilibreze cu importuri de gaze ceea ce face imposibilă în prezent reducerea totală a dependenței de importuri. Trebuie înțeles că sistemul de gaze este astfel construit încât să nu poată funcționa fără importuri.”

Asociația susține că, pentru acoperirea unor creșteri rapide ale cererii, sunt utilizate în alte state și depozite realizate în cavități saline sau în strate acvifere, care pot introduce rapid cantități mari de gaze în sistem. Din acest motiv, existența unor depozite pline nu înseamnă automat că importurile pot fi eliminate în totalitate în perioadele cu consum foarte ridicat.

Vezi și UE se pregătește pentru o iarnă dificilă: prețuri foarte mari la energie și gaze. Bruxelles-ul vrea să amâne regulile privind metanul

Câte depozite de gaze are România

România are în prezent șase depozite subterane de gaze naturale.

Cinci dintre acestea sunt operate de Depogaz Ploiești, companie înființată în 2018 prin separarea activității de înmagazinare din Romgaz. Depogaz este în continuare controlată de Romgaz, companie în care statul român este acționar majoritar, dar funcționează ca entitate distinctă.

Inițial, sub Depogaz au intrat toate cele șase depozite deținute de stat. În 2019 a fost însă sistată activitatea de înmagazinare la Cetatea de Baltă, din județul Alba, care avea o capacitate de aproximativ 30 de milioane de metri cubi pe ciclu.

În prezent, Depogaz operează depozitele Bilciurești, Urziceni, Bălăceanca, Sărmășel și Ghercești, cu o capacitate activă totală de aproximativ 2,87 miliarde de metri cubi pe ciclu.

Cel mai mare este Bilciurești, cu o capacitate activă de 1,31 miliarde de metri cubi, urmat de Sărmășel, cu 900 de milioane. Urziceni are o capacitate de 360 de milioane de metri cubi, Ghercești de 250 de milioane, iar Bălăceanca de 50 de milioane.

Pe lângă acestea, România are și un operator privat licențiat, Depomureș, care operează depozitul de la Târgu Mureș, cu o capacitate operațională de aproximativ 300 de milioane de metri cubi pe ciclu.

Citește și Neptun Deep intră în linie dreaptă. Primele gaze sunt așteptate în Sistemul Național în prima jumătate din 2027

De ce contează nivelul stocurilor înainte de iarnă

În sezonul rece, consumul crește, iar producția curentă și importurile trebuie completate cu gazele scoase din depozite. Acestea contribuie atât la acoperirea cererii, cât și la menținerea parametrilor sistemului de transport atunci când apar variații mari de consum.

Depozitele Depogaz sunt utilizate pentru acoperirea vârfurilor de consum, redresarea rapidă a presiunilor și debitelor din sistem și gestionarea unor situații extreme, precum întreruperea unor surse sau producerea unor accidente.

Potrivit autorităților, pregătirea pentru iarna 2026-2027 are loc într-un context european dificil, caracterizat de prețuri mai ridicate ale gazelor naturale și niveluri ale stocurilor mai reduse decât în anii anteriori. În aceste condiții, nivelul de umplere al depozitelor înaintea sezonului rece devine unul dintre indicatorii importanți pentru securitatea aprovizionării.

Te-ar putea interesa și Europa, tot mai aproape de o nouă criză energetică? Rezervele de gaze sunt în scădere iar prețurile au crescut cu 150% într-un an