Cernavodă 1 și reactoarele 3 și 4, proiecte de 16,5 miliarde de euro: Guvernul pregătește terenul pentru finanțarea lor
România își va actualiza strategia privind deșeurile radioactive și va pregăti un plan pentru un depozit geologic de mare adâncime care să fie operațional până în 2050, în încercarea de a îndeplini condițiile europene pentru proiectele nucleare. Guvernul leagă explicit conformarea la Taxonomia UE de finanțarea și ajutorul de stat pentru marile investiții nucleare, inclusiv retehnologizarea Unității 1 și construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.
Guvernul va analiza, în ședința de vineri, 11 septembrie, un memorandum privind măsurile necesare pentru ca proiectele nucleare ale României să respecte criteriile de sustenabilitate prevăzute de Regulamentul european 2022/1214, cunoscut drept actul delegat complementar al Taxonomiei UE.
Documentul indică drept proiecte strategice retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, estimată la aproximativ 3,5 miliarde de euro, construcția Unităților 3 și 4, estimată la circa 13 miliarde de euro, proiectele privind reactoarele modulare mici (SMR), instalația de detritiere de la Cernavodă și reactorul de generație IV Alfred de la Pitești.
Miza nu este doar de mediu. Guvernul arată că regulile Taxonomiei reprezintă un reper atât pentru instituțiile financiare care evaluează sustenabilitatea investițiilor, cât și pentru Comisia Europeană atunci când analizează măsurile de ajutor de stat.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Luca Niculescu vizează eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027: „Descurajează investițiile și afectează competitivitatea companiilor”
Investiții de peste 16 miliarde de euro doar la Cernavodă
Potrivit memorandumului, retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă este estimată la aproximativ 3,5 miliarde de euro și ar permite prelungirea duratei de viață a reactorului cu încă 30 de ani.
Un proiect mult mai amplu este construcția Unităților 3 și 4, evaluată de Guvern la aproximativ 13 miliarde de euro. Finalizarea celor două reactoare ar urma să dubleze capacitatea nucleară instalată a României.
Astfel, numai cele două proiecte de la Cernavodă însumează, la nivelul estimărilor incluse în memorandum, aproximativ 16,5 miliarde de euro.
România mai are în vedere implementarea unor reactoare modulare mici, construirea instalației de detritiere de pe platforma Cernavodă și finalizarea reactorului de generație IV Alfred, dezvoltat de Institutul pentru Cercetări Nucleare de la Pitești în cadrul unui proiect european în cooperare cu Italia și Belgia.
Comisia Europeană analizează deja ajutorul de stat pentru Cernavodă 1
Memorandumul arată că problema Taxonomiei devine concretă în negocierile cu Bruxelles-ul.
România a notificat Comisia Europeană, la 5 ianuarie 2026, cu privire la pachetul de măsuri de ajutor de stat destinat proiectului de retehnologizare a Unității 1 de la Cernavodă.
În cazul Unităților 3 și 4, Comisia Europeană analizează în prezent, în etapa de prenotificare, măsurile de sprijin pregătite de România. Potrivit memorandumului, notificarea formală a pachetului de ajutor de stat este prevăzută pentru octombrie 2026.
Prin urmare, documentul discutat de Guvern vine într-un moment în care România trebuie să demonstreze că investițiile sale nucleare se încadrează în criteriile europene care permit clasificarea anumitor activități nucleare drept sustenabile în sensul Taxonomiei.
România trebuie să devanseze planurile pentru depozitul de deșeuri radioactive
Una dintre cele mai importante consecințe concrete ale memorandumului privește gestionarea deșeurilor radioactive.
Strategia națională adoptată în 2022 prevede în prezent punerea în funcțiune a unui depozit geologic de mare adâncime în anul 2055.
Regulamentul european 2022/1214 stabilește însă anul 2050 ca termen de referință pentru existența unui astfel de depozit.
Guvernul intenționează, prin urmare, să actualizeze până în 2028 strategia națională privind gestionarea combustibilului nuclear uzat și a deșeurilor radioactive.
Ministerul Energiei și Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive vor trebui să pregătească un plan pentru punerea în funcțiune până în 2050 a unui depozit geologic de mare adâncime destinat deșeurilor radioactive de înaltă activitate.
Planul ar urma să fie inclus ulterior în Strategia națională de dezvoltare a domeniului nuclear și în Programul nuclear național.
De ce contează Taxonomia pentru proiectele nucleare
Taxonomia UE este sistemul prin care Uniunea Europeană stabilește criterii tehnice pentru a determina dacă anumite activități economice pot fi considerate sustenabile din punct de vedere al mediului.
Energia nucleară a fost inclusă în acest cadru prin Regulamentul delegat 2022/1214, dar nu în mod necondiționat. Proiectele trebuie să îndeplinească o serie de criterii tehnice, inclusiv în ceea ce privește siguranța, gestionarea combustibilului nuclear uzat și a deșeurilor radioactive și utilizarea unor tehnologii conforme cu cerințele europene.
Pentru România, respectarea acestor criterii devine importantă tocmai din cauza dimensiunii investițiilor avute în vedere.
Un proiect nuclear de asemenea anvergură presupune finanțări publice și private, garanții și scheme de sprijin, iar Guvernul subliniază în memorandum că Taxonomia este unul dintre cadrele de referință utilizate în evaluarea acestor investiții.
Guvernul vrea un calendar de conformare
Memorandumul prevede ca Ministerul Energiei, împreună cu Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive și cu entitățile implicate în proiectele nucleare, să analizeze criteriile tehnice prevăzute de regulament și să ia măsurile necesare pentru îndeplinirea acestora.
Prima etapă importantă va fi actualizarea strategiei privind deșeurile radioactive până în 2028, astfel încât aceasta să includă planul pentru depozitul geologic de mare adâncime cu termen de punere în funcțiune în 2050.
În paralel, Ministerul Energiei și companiile sau instituțiile implicate în proiectele nucleare vor trebui să verifice îndeplinirea celorlalte criterii tehnice prevăzute de regulament.
Practic, Guvernul încearcă să construiască în avans cadrul de conformare necesar pentru ca proiectele nucleare ale României să nu întâmpine un obstacol suplimentar atunci când intră în faza de finanțare și de evaluare a schemelor de sprijin de către Comisia Europeană.
Te-ar putea interesa și Guvernul adoptă noi măsuri pentru asigurarea funcționării atomocentralei Cernavodă. Ce a stabilit Executivul
