Criza energetică scoate la iveală investițiile ratate. Expert: Stocarea nu a fost tratată cu seriozitate
România ar fi putut evita o parte din vulnerabilitățile actuale ale sistemului energetic dacă sumele cheltuite în ultimii ani pentru plafonarea prețurilor la energie ar fi fost direcționate către investiții în producție și stocare, susține expertul în energie Ciprian Cherciu într-o intervenție la Digi24 miercuri, 12 august. Acesta afirmă că situația actuală, marcată de producția redusă și perspectiva opririi Unității 2 de la Cernavodă, nu reprezintă deocamdată un pericol pentru alimentarea cu electricitate, dar scoate la suprafață întârzierile acumulate de România în dezvoltarea infrastructurii energetice.
„Au fost niște miliarde de euro investiți, cheltuiți în schema de plafonare a energiei, sumă suficientă ca România să fi devenit încă de atunci (acum câțiva ani n.r.) un jucător regional. Deci noi am consumat pe scheme de plafonare mai mult decât ne-ar fi costat să investim.”
Potrivit acestuia, miliardele de euro cheltuite pentru compensarea prețurilor ar fi fost suficiente pentru ca România să își consolideze semnificativ poziția pe piața regională de energie. „Dacă banii ar fi mers în investiții, prețul energiei ar fi fost mai mic, n-am fi avut această discuție acum”, a precizat expertul.
Vezi și Inflația scade, dar românii încă simt scumpirile. Expert: „Vârful a fost depășit”
RECOMANDAREA NOASTRĂ
După BNR, și Guvernul susține schimbarea regulilor la bancomate. Clienții ar putea retrage orice sumă
Stocarea, una dintre marile vulnerabilități
Cherciu consideră că dezvoltarea capacităților de stocare ar fi trebuit să reprezinte una dintre prioritățile României în ultimii ani.
Energia regenerabilă este intermitentă, însă diferitele surse se pot completa reciproc, explică acesta. În perioadele cu soare și secetă poate crește producția fotovoltaică, în timp ce perioadele cu precipitații și vânt favorizează producția hidro și eoliană.
„Ca să avem un preț mic la energie electrică, ar trebui să folosim prioritar energia regenerabilă, care este ieftină și o putem produce în România, peste care să suprapunem energia, să spunem, din cărbune, din gaz”, afirmă expertul.
Gazul ar trebui utilizat în principal pentru echilibrarea sistemului în perioadele dificile, nu permanent la capacitate maximă, în condițiile în care România poate produce energie regenerabilă mai ieftină, susține acesta. Cherciu pune o parte dintre prețurile ridicate înregistrate de România în ultimii ani tocmai pe seama structurii mixului energetic și a investițiilor insuficiente în stocare.
„Noi am rămas un pic în urmă la dezvoltarea capacităților pe gaz... urmează acum să fie puse în funcție câteva capacități de producție care vor ajuta foarte mult, dar și gazul este o energie de tranziție pe care o folosești să echilibrezi sistemul în momente dificile, cum suntem acum. Nu o folosești permanent, la putere maximă, atât timp cât ai putea să produci din energie regenerabilă. Pentru că asta se reflectă imediat în costuri. Și nu este o întâmplare că România a bătut de multe ori recorduri în ultimii patru ani la prețul energiei în Europa. Asta pentru că în mixul energetic am avut o componentă foarte scumpă venită din zona asta de cărbune, din lipsă de investiții în stocare”, a explicat acesta.
Te-ar putea interesa și Canicula și seceta lovesc economia din toate direcțiile. Europa riscă să piardă aproape toată creșterea din 2026
„Bulgaria nu este o speculă”
Expertul a respins și explicațiile potrivit cărora diferențele de pe piața regională ar fi rezultatul unor operațiuni speculative în Bulgaria.
„Bulgaria este un exemplu de investiții și randament obținut ca urmare a unor investiții. Deci nu sunt doar niște băieți cu laptop care au tranzacționat energia. Sunt investiții reale, niște capacități de stocare unde s-au investit niște miliarde pe care noi nu le avem și este evident că acele investiții trebuie recuperate. Deci capacitățile de stocare sunt critice în momentul de față. Ele nu au fost tratate cu seriozitate (în România n.r).”
Expertul nu vede, deocamdată, un risc major pentru alimentarea cu energie
În pofida presiunii actuale asupra Sistemului Electroenergetic Național, Cherciu consideră că situația nu este mai gravă decât cea prezentată de autorități.
El amintește că România a traversat în trecut perioade în care importurile de electricitate au ajuns la aproximativ 3.000 MW, la un consum de circa 8.600 MW.
Presiunea asupra sistemului energetic vine în contextul nivelului foarte redus al Dunării. Debitul fluviului la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, este estimat să rămână la 1.350 metri cubi pe secundă în următoarele două zile și să crească ulterior la 1.400 mc/s până la 18 august.
Nivelul rămâne mult sub media multianuală a lunii august, de 3.900 mc/s, potrivit prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.
În ultima săptămână, autoritățile au desfășurat mai multe intervenții pentru menținerea unui nivel al apei care să permită funcționarea Unității 2 de la Cernavodă. Printre acestea se numără scufundarea a patru barje pentru redirecționarea unei părți din debitul Dunării către brațul Bala și dislocarea stâncii Pârjoaia.
Unitatea 2 de la Cernavodă se pregătește pentru oprire
Amintim că Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național pe 28 iulie.
Marți, centrala a început și procedurile tehnice premergătoare opririi controlate a Unității 2, pe fondul debitului foarte scăzut al Dunării.
La sfârșitul lunii iulie a fost declarată stare de alertă la nivel național pentru luna august, în contextul reducerii producției de energie electrică.
Te-ar putea interesa și Premierul interimar a explicat de ce au fost golite unele lacuri de acumulare. Bolojan: Acum sunt reumplute aceste baraje
