Cum ar putea fi oprită creșterea prețurilor la motorină: Planul propus de specialiști și ce nu ar trebui să facă Guvernul
În contextul în care cotațiile petrolului au depășit pragul de 100 de dolari pe baril, specialiștii avertizează că motorina s-ar putea scumpi semnificativ în România. Potrivit acestora, Guvernul nu ar trebui să încerce să „bată piața”, ci să amortizeze șocul imediat, să protejeze sectoarele critice și să reducă dependența structurală de motorină. România pornește de la un context în care prețul mediu la pompă pentru motorină este de aproximativ 8,69 lei pe litru.
Creșterile de peste 25% consemnate într-o singură sesiune de tranzacționare reflectă o nervozitate extremă a investitorilor, alimentată de extinderea conflictului dintre SUA și Israel cu Iranul, criză ce lovește direct într-o arteră vitală a economiei mondiale: Strâmtoarea Ormuz. Analiștii avertizează că, pe măsură ce capacitățile de stocare sunt epuizate, orice perturbare suplimentară va fi resimțită imediat în prețul final la pompă.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) propune luni, 9 martie, un plan național de acțiune pe trei orizonturi de timp. „România nu are nevoie de o măsură spectaculoasă, ci de una disciplinată. Cea mai bună combinație în acest moment este: compensare țintită, transparentă, cu rezerve folosite doar pentru continuitatea aprovizionării și cu o reducere structurală a dependenței de diesel”, afirmă acesta.
Intervenția imediată
Potrivit specialistului, primul pas ar trebui reprezentat de activarea unui grup interministerial cu raportare zilnică privind stocurile, importurile și marjele la pompă. „România și restul UE operează în cadrul obligației de a menține stocuri minime de petrol și produse petroliere, conform Directivei 2009/119/CE, deci primul pas nu este panică, ci clarificarea exactă a stocurilor disponibile și a ritmului de epuizare”, arată acesta.
De asemenea, statul ar trebui să publice cinci cifre cheie (preț ARA, Brent, stocuri, preț mediu pompă, marjă estimată) pentru a reduce cumpărăturile de panică.
Apoi, în următoarele două săptămâni, ar trebui implementată compensarea țintită pentru activitățile cu efect sistemic: transport de marfă, transport public, agricultură, distribuție alimentară, salubritate, ambulanțe, pompieri și operatori de utilități.
„România are deja o schemă de restituire a diferențelor de acciză pentru transportul rutier de mărfuri și persoane, aprobată în decembrie 2025; aceasta ar trebui extinsă temporară și accelerată la plată”, punctează Chisăliță.
În această etapă, specialistul recomandă:
- Restituire accelerată a accizei pentru sectoarele critice pentru operatorii care țin economia în mișcare. „Plata trebuie făcută lunar, nu cu întârzieri lungi.”
- Voucher temporar pentru transport public județean și urban.
- Linie specială de capital de lucru garantat de stat pentru firmele de transport, agricultură și din industria alimentară.
- Monitorizarea concurenței și a transferului de preț.
„Nu recomandăm control administrativ dur al prețurilor, dar recomandăm audit rapid al marjelor en-gros și retail. Dacă benchmark-ul ARA urcă și pompa urcă prea repede sau prea mult peste justificarea de cost, Consiliul Concurenței trebuie să intervină pe transparență și eventuale investigații”, arată președintele AEI.
Gestionarea pe termen mediu
În acest inteval de timp, Dumitru Chisăliță atrage atenția și asupra utilizării stocurilor strategice.
„România nu ar trebui să ‘ardă’ rapid stocurile strategice doar pentru a ieftini temporar prețul. Rezervele trebuie folosite doar dacă apar disfuncții fizice de aprovizionare, nu doar prețuri mari. Directiva UE privind stocurile minime există tocmai pentru continuitatea aprovizionării, nu pentru netezirea oricărei mișcări de piață.
Ar trebui să se realizeze eliberare limitată de stocuri numai dacă apar simultan întârzieri fizice semnificative, scăderi vizibile ale livrărilor la rafinării/depozite și riscul de penurie regională. În rest, mai bine păstrezi produsele și compensezi fiscal prețurile”, explică el.
Apoi, este nevoie de intervenție țintită, în funcție de domeniul de activitate.
În transport și logistică, potrivit acestuia, statul poate introduce temporar: prioritate operațională pentru transporturile esențiale; majorare rapidă a capacității feroviare pentru marfă pe anumite coridoare; stimulente pentru mutarea unei părți din fluxurile interne grele de pe camion pe tren, acolo unde este fezabil.
În agricultură este necesar un mecanism separat pentru fermieri, întrucât „motorina agricolă lovește direct costul alimentelor”. „Compensarea aici trebuie legată de suprafață lucrată și tip de activitate, nu de consum declarat fără verificare”, punctează specialistul.
În administrație, toate instituțiile publice mari ar trebui să treacă la planul de reducere a consumului de combustibil cu 5-10%: rute mai eficiente, limitarea curselor fără încărcătură, optimizarea flotei.
Reducerea dependenței structurale
România rămâne o economie dependentă de motorină în transportul rutier; în UE, motorina rămâne principalul combustibil în transportul rutier, cu o pondere de 64% în 2023.
Chisăliță propune 5 direcții de acțiune:
- Accelerarea transportului feroviar de marfă;
- Reînnoirea flotelor de transport public și urban;
- Stimulente pentru flote comerciale eficiente;
- Mai mult biodiesel/HVO, acolo unde e sustenabil și compatibil tehnic;
- Reconfigurarea politicii fiscale înainte de ETS2. EPG estima că ETS2 ar putea adăuga între 0,74 și 1,16 lei/l la diesel în perioada 2027–2030, „deci România are nevoie de timp de un mecanism social și economic de absorbție a viitorului șoc, nu doar a celui de acum”.
Ce ar trebui evitat
Specialistul recomandă Guvernului să evite plafonările rigide, reducerile universale de taxe (care sunt costisitoare și distorsionează piața) sau transmiterea de mesaje nerealiste de tipul „nu se va întâmpla nimic” atunci când piața dă semne clare de stres.
„În același timp dacă conflictul continuă și prețurile cresc în continuare este necesar, un al doilea plan, un Plan de Criză cu regândirea totală a fiscalității și protejarea tuturor consumatorilor de combustibili. Sigur aceste Planuri trebuie realizate din timp, dar ele trebuie aplicate succesiv”, conchide acesta.
