De ce nu se ieftinesc carburanții odată cu petrolul. Explicația specialiștilor
Plafonarea adaosului comercial la carburanți, introdusă de Guvern prin OUG nr. 19/2026 și completată ulterior prin OUG nr. 24/2026, ar putea avea efectul invers celui urmărit și ar putea contribui la menținerea unor prețuri mai ridicate la pompă, în pofida ieftinirii petrolului, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
Potrivit unei analize publicat marți, 23 iunie, măsura a fost prezentată drept un instrument de protecție a consumatorilor, menit să reducă prețurile cu aproximativ 5-15 bani pe litru și să prevină eventualele speculații într-o perioadă de volatilitate pe piața internațională. În practică, însă, Chisăliță afirmă că mecanismul poate modifica modul în care funcționează concurența.
„Problema este că economia funcționează adesea diferit decât intențiile politice. În mod obișnuit, când costul materiei prime scade, concurența ar trebui să împingă prețurile în jos. Companiile care transferă mai rapid reducerea costurilor către consumatori câștigă cotă de piață, iar celelalte sunt obligate să le urmeze. Este mecanismul clasic prin care funcționează piața.
Însă plafonarea adaosului comercial poate schimba subtil regulile jocului. Atunci când statul stabilește că adaosul maxim permis este cel practicat în medie în anul precedent, acel plafon încetează să mai fie doar o limită superioară. El poate deveni o referință de piață, o țintă spre care operatorii economici tind în mod natural. Orice marjă neutilizată reprezintă profit pierdut, iar orice companie listată la bursă are obligația față de acționari să maximizeze profitul în limitele legii”, a explicat specialistul în energie.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
România, ultima din UE la finanțarea prin credite. Firmele au găsit alte surse pentru a se împrumuta
Vezi și Carburanții s-au scumpit din nou marți. Noile prețuri la pompă pentru motorină și benzină
„Plafonul poate deveni o referință de piață”
Potrivit acestuia, dacă prețul petrolului crește, plafonarea poate limita extinderea marjelor comerciale și poate proteja consumatorii. În schimb, atunci când petrolul se ieftinește, companiile nu sunt obligate să transfere integral această reducere către consumatori și pot păstra prețurile la un nivel suficient de ridicat pentru a conserva adaosul comercial permis.
„Dacă prețul petrolului crește, plafonul poate limita extinderea marjelor și poate proteja consumatorii. Dar dacă prețul petrolului scade, companiile nu sunt obligate să transfere integral această reducere către clientul final. Dimpotrivă, ele pot avea interesul să mențină prețurile suficient de ridicate pentru a conserva adaosul comercial permis de reglementare.
Cu alte cuvinte, ceea ce a fost conceput ca un plafon poate deveni un prag de referință. Este un fenomen cunoscut în teoria economică și observat în numeroase piețe reglementate, efect de ‘focalizare’ a prețurilor în jurul plafonului (a se vedea piața gazelor). În loc să stimuleze concurența, plafonul ajunge să ofere tuturor participanților o indicație clară asupra nivelului considerat acceptabil”, arată Chisăliță.
Piața concentrată poate amplifica efectul
Dumitru Chisăliță consideră că efectele pot fi amplificate de structura pieței carburanților din România, dominată de un număr redus de mari operatori.
„În cazul României, efectul poate fi amplificat de structura pieței carburanților. Aceasta este dominată de câțiva jucători mari, cu poziții solide și comportamente comerciale relativ predictibile. Într-o astfel de piață, o limită administrativă poate avea efecte diferite față de cele întâlnite într-un sector puternic concurențial.
Intervențiile statului în formarea prețurilor sunt adesea prezentate ca soluții simple la probleme complexe. În realitate, ele produc efecte secundare care deși sunt întotdeauna anticipate de experți, nu sunt nicodată acceptate de decidenți. O măsură concepută pentru a limita profiturile excesive poate ajunge să reducă presiunea concurențială. O reglementare menită să ieftinească produsele poate încetini chiar procesul de ieftinire.”
„Politicile publice trebuie evaluate după rezultate”
În concluzia analizei, președintele AEI afirmă că intervențiile administrative asupra mecanismelor de formare a prețurilor pot produce efecte secundare nedorite.
„Succesul unei politici publice nu trebuie judecat după intențiile sale, ci după rezultatele pe care le produce în practică.
Iar dacă plafonarea adaosului comercial a contribuit, chiar și indirect, la menținerea unor prețuri mai ridicate decât cele care ar fi rezultat din concurența liberă, atunci avem în față încă un exemplu al unei realități economice incomode, măsurile administrative pot face bine pe termen scurt, dar costurile ascunse ajung întotdeauna să fie suportate tocmai de consumatorii pe care urmăresc să îi protejeze”, a conchis președintele asociației.
