De ce se confruntă Europa cu o criză a motorinei: de la dependența de Rusia la combustibilul adus de la capătul lumii
Motorina continuă să se scumpească în România, în pofida celor două reduceri succesive de acciză operate de Ministerul Finanțelor, iar creșterea cotațiilor internaționale la petrol explică doar în parte această evoluție. În spatele scumpirilor se află o vulnerabilitate mai veche a Europei: continentul consumă mai multă motorină decât poate produce și depinde de importuri pentru a acoperi diferența. Ani la rând, acest dezechilibru a fost ușor de gestionat cu motorină ieftină din Rusia. Acum, problema este amplificată de războiul din Ucraina, reducerea exporturilor rusești și criza din Orientul Mijlociu, care au restrâns oferta mondială. Rezultatul este o criză a motorinei care a împins cotațiile europene la niveluri record.
Prețul motorinei a trecut din nou de 10 lei pe litru în România, după ce coborâse temporar sub acest prag în urma reducerii accizei. Scumpirea a continuat chiar dacă Guvernul a intervenit de două ori într-un interval de numai câteva săptămâni. În a doua jumătate a lunii august, acciza la motorină a fost redusă cu 20%, iar de la 1 septembrie reducerea a fost majorată la 25%. Fără aceste intervenții, creșterea de la pompă ar fi fost și mai mare.
O parte a explicației vine din evoluția petrolului. Pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, cotația țițeiului Brent a urcat cu 13%, de la aproape 84 de dolari la începutul lunii august la aproximativ 95 de dolari pe baril la 1 septembrie.
Motorina s-a scumpit însă mai mult. În același interval, cotațiile pentru motorina livrată în Mediterană au crescut cu peste 19%, de la 1.192 la 1.422 de dolari pe tonă.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Premierul desemnat Luca Niculescu anunță indexarea pensiilor în 2027. Ce spune despre legea salarizării
Diferența este și mai evidentă dacă prețul motorinei este raportat direct la cel al petrolului. Așa-numitul diesel crack spread, diferența dintre prețul produsului rafinat și cel al țițeiului, a depășit în Europa 100 de dolari pe baril, un nivel record. Motorina angro a ajuns la aproape 199 de dolari pe baril în sudul Europei și la peste 194 de dolari în nord, potrivit Financial Times.
Citește și De ce nu se ieftinesc carburanții odată cu petrolul. Explicația specialiștilor
Europa produce mai puțină motorină decât consumă
Creșterea mai rapidă a prețului motorinei arată că turbulențele de pe piața petrolului explică doar o parte din scumpire. Europa are și o problemă de ofertă. De ani de zile produce mai puțină motorină decât consumă.
Un studiu realizat de S&P Global pentru Fuels Europe estimează că, în 2024, Europa consuma aproximativ 251 de milioane de tone de motorină, în timp ce rafinăriile sale produceau numai 207 milioane de tone. Diferența era de aproximativ 44 de milioane de tone, echivalentul a aproape 18% din consum.
La benzină, situația este inversă. Rafinăriile produceau aproximativ 140 de milioane de tone în 2024, la o cerere de numai 87 de milioane. Continentul avea astfel un deficit de 44 de milioane de tone de motorină și un surplus de peste 50 de milioane de tone de benzină.
Te-ar putea interesa și UE importă aproape tot petrolul pe care îl consumă. Oficial BNR: „Dependența de Rusia rămâne evidentă”
România se confruntă cu același dezechilibru. Producția internă nu acoperă necesarul de motorină, deși la benzină rafinăriile produc mai mult decât consumă piața locală. Conform S&P Global, importurile de motorină s-au dublat față de 2019 și au ajuns la 3,2 milioane de tone în 2024.
Situația nu este nouă. O mare parte a sistemului european de rafinare a fost construită într-o perioadă în care benzina avea o pondere mai mare în consum. Dar, de la începutul anilor 1990, Europa s-a orientat tot mai mult către motorină, iar tendința s-a accelerat în anii 2000, inclusiv pe fondul politicilor fiscale care au favorizat acest carburant.
Rafinăriile europene nu au ținut însă pasul cu schimbarea consumului și nici nu pot crește pur și simplu producția de motorină în funcție de cerere. Cantitatea de benzină, motorină sau kerosen care poate fi obținută dintr-un baril de petrol depinde de configurația fiecărei rafinării, iar modificarea acesteia presupune investiții importante. Comisia Europeană avertiza cu mai bine de un deceniu în urmă că rafinăriile europene produceau prea multă benzină și prea puține distilate medii, categorie din care face parte motorina.
Mult timp, deficitul a fost acoperit prin importuri, în mare parte din Rusia.
Vezi și Criza de motorină din Europa se adâncește. De unde au ajuns să importe statele europene
Robinetul rusesc s-a oprit
Înaintea invaziei Ucrainei, aproape jumătate din motorina importată de Europa provenea din Rusia. În 2022, livrările rusești au ajuns la aproape 30 de milioane de tone. După embargoul impus de Uniunea Europeană produselor petroliere rusești în februarie 2023, importurile s-au prăbușit la 2,9 milioane de tone.
Golul a fost acoperit în principal de Statele Unite, India și statele din Orientul Mijlociu. SUA au livrat statelor europene 16,5 milioane de tone de motorină în 2024, iar India 7,1 milioane de tone, potrivit S&P Global.
Deși Europa a reușit să înlocuiască motorina rusească, aprovizionarea a devenit mai complicată și mai vulnerabilă. Un transport din Rusia ajungea în Europa în trei până la șapte zile. Pentru un cargou din India sau din Golful Persic sunt necesare trei până la șase săptămâni. După perturbarea traficului prin Marea Roșie, unele nave au fost obligate să ocolească Africa, iar călătoria este de aproape 40 de zile.
Acest sistem a funcționat atât timp cât pe piața mondială a existat suficientă motorină.
În acest an însă, atacurile ucrainene asupra rafinăriilor din Rusia au redus producția și au provocat probleme de aprovizionare pe piața internă, ceea ce a determinat Moscova să restricționeze exporturile. Statele care se aprovizionau din Rusia au fost nevoite să caute alți furnizori și au ajuns să concureze cu europenii pentru aceeași motorină. În același timp, conflictul din Orientul Mijlociu a afectat tocmai una dintre regiunile către care Europa s-a orientat după renunțarea la motorina rusească.
Datele Agenției Internaționale pentru Energie arată că exporturile de motorină din Rusia, Orientul Mijlociu și Asia au fost în iulie cu aproximativ 1,3 milioane de barili pe zi mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut. Scăderea reprezintă echivalentul a circa 20% din comerțul maritim cu acest combustibil.
Pentru Europa scăderea ofertei înseamnă că motorina trebuie căutată tot mai departe, iar aprovizionarea devine tot mai costisitoare. Cotațiile au crescut atât de mult încât fac rentabile inclusiv transporturile din estul Asiei. În septembrie, un petrolier încărcat cu aproximativ 90.000 de tone de motorină în Coreea de Sud urmează să parcurgă peste 19.000 de kilometri pentru a ajunge în nord-vestul Europei.
Astfel de transporturi sunt totuși rare. Dar faptul că au devenit rentabile arată cât de mare este presiunea de pe piața europeană și cât de mult este dispusă Europa să plătească pentru a atrage motorina disponibilă în alte regiuni.
Presiunile ar putea crește și mai mult în această toamnă. Potrivit Kpler, mai multe rafinării europene au amânat sau redus lucrările de mentenanță din primăvară pentru a menține producția ridicată, ceea ce ar urma să ducă la un sezon de revizii mai intens decât în mod normal în trimestrul al patrulea. Iar o scădere a producției europene, chiar și temporară, ar putea alimenta noi scumpiri ale motorinei.
