Despăgubirile de 42,2 mil. euro pe care România trebuie să le plătească unor investitori în energie, investigate de Comisia Europeană

Redacția Digi Economic Data publicării:
romania ue
Sursa: gettyimages.com

Comisia Europeană a anunțat miercuri, 29 iulie, că a lansat o investigație aprofundată pentru a stabili dacă hotărârea arbitrală prin care România este obligată să plătească despăgubiri unor investitori în energie respectă normele Uniunii Europene.

Cazul pleacă de la schema de sprijin prin certificate verzi instituită de România pentru producția de energie electrică din surse regenerabile. Schema a fost aprobată de Comisia Europeană în iulie 2011, însă România a modificat-o ulterior, în 2013, 2014 și în anii următori. Modificările au fost aprobate de Comisie în mai 2015 și decembrie 2016.

Un grup de zece companii care investiseră în cinci centrale solare fotovoltaice beneficiare ale schemei a inițiat proceduri de arbitraj împotriva României, susținând că modificările aduse sistemului de sprijin le-au afectat investițiile. Investitorii au cerut despăgubiri reprezentând sprijinul de care ar fi beneficiat dacă România nu ar fi schimbat schema certificatelor verzi.

Un tribunal arbitral a decis, la 20 februarie 2024, că România a încălcat Tratatul privind Carta Energiei și a obligat statul român să despăgubească investitorii pentru pierderile pe care aceștia susțin că le-au suferit în urma modificărilor. Despăgubirile acordate se ridică la 42,2 milioane euro, la care se adaugă dobânzi și alte cheltuieli.

România a notificat Comisiei această hotărâre în temeiul normelor privind ajutoarele de stat și a informat Comisia că a efectuat o plată în cadrul hotărârii într-un cont deschis în numele beneficiarilor hotărârii.  

În această etapă, opinia preliminară a Comisiei este că hotărârea arbitrală și executarea acesteia constituie ajutor de stat în sensul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și că acest ajutor ar fi incompatibil cu piața internă. Comisia va analiza în continuare măsura, inclusiv din perspectiva unei posibile încălcări a tratatelor UE.

„În această etapă, opinia preliminară a Comisiei este că hotărârea arbitrală și executarea acesteia constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea UE („TFUE”), care este incompatibil cu piața internă. Comisia va investiga în continuare măsura și compatibilitatea acesteia cu piața internă și, în special, o posibilă încălcare a tratatelor UE prin măsura de ajutor.

Ajutoarele de stat sunt interzise, cu excepția cazului în care sunt aprobate de Comisie ca fiind compatibile cu funcționarea pieței interne. O măsură care încalcă alte dispoziții ale dreptului Uniunii nu poate fi declarată compatibilă în temeiul normelor privind ajutoarele de stat”, se arată în comunicatul Executivului European.

Te-ar putea interesa și Gospodăriile din România au economisit mai puțin în primul trimestru din 2026. Cea mai mare scădere din UE 

Litigiul este intra-UE, iar Comisia invocă jurisprudența CJUE

Comisia subliniază că litigiul care a dus la hotărârea arbitrală este un litigiu intra-UE, adică între investitori din Uniunea Europeană și un stat membru.

Din acest motiv, executivul european va evalua dacă hotărârea arbitrală și executarea acesteia încalcă dreptul UE, inclusiv principiul autonomiei ordinii juridice europene și competența Curții de Justiție a Uniunii Europene. 

Contextul juridic este legat de deciziile CJUE în cauzele Achmea și Komstroy. În hotărârea Achmea din 2018, Curtea a stabilit că arbitrajul intra-UE dintre investitori și state, bazat pe tratate bilaterale de investiții, este contrar dreptului UE. Ulterior, în cauza Komstroy, CJUE a statuat că Tratatul privind Carta Energiei nu poate fi folosit ca temei pentru arbitraje intra-UE. 

Comisia amintește că Uniunea Europeană s-a retras din Tratatul privind Carta Energiei, retragerea intrând în vigoare la 27 iunie 2025. România s-a retras la 22 mai 2026, cu efect de la 23 mai 2027.

Citește și România rămâne campioana inflației în UE. Prețurile cresc de peste trei ori mai repede decât media europeană