News Alert Două exploatări de grafit din Gorj nu vor mai fi închise. Guvernul creează cadrul pentru reluarea activității miniere la Baia de Fier
Guvernul a adoptat vineri, 14 august, o hotărâre prin care scoate perimetrele miniere Catalinu și Ungurelașu-Polovragi din lista exploatărilor care urmau să fie închise definitiv. Măsura creează cadrul pentru reluarea activității miniere în zona Baia de Fier, județul Gorj, unde România dezvoltă un proiect strategic european pentru extracția și procesarea grafitului.
Cele două perimetre dețin rezerve omologate de grafit, dar fuseseră incluse în programele de închidere definitivă și monitorizare postînchidere prin hotărâri de Guvern adoptate în 2006 și 2007.
Prin actul normativ adoptat vineri, pozițiile aferente Catalinu și Ungurelașu sunt eliminate din listele minelor care urmau să fie închise. Decizia este legată de proiectul strategic privind producția de grafit de calitate pentru baterii la Baia de Fier, implementat de Societatea Națională a Sării (Salrom).
În conferința de presă de după ședința de Guvern, premierul interimar Ilie Bolojan a precizat că Ministerul Economiei are mandatul de a lucra împreună cu Salrom pentru identificarea unor parteneri care să permită dezvoltarea proiectelor.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
România va produce armament la Sadu după două decenii de pauză. Darău: Înainte creşteau copaci, acum ne consolidăm industria de apărare
„Este un proiect de valorificare a resurselor pe care le avem din zona de minerale strategice și cred că este o direcție bună, iar Ministerul Economiei are mandat, împreună cu compania Salrom, care îl gestionează, să identifice parteneri în așa fel încât aceste resurse pe care le avem, nu doar cele de grafit, ci toate celelalte minerale rare, care au o valoare strategică certă în anii următori, să fie valorificate în așa fel încât să avem atât o implicare a României în aceste proiecte strategice, dar și locuri de muncă și valoare adăugată în România.”
Grafit pentru baterii și vehicule electrice
Proiectul de la Baia de Fier a fost inclus de Comisia Europeană pe lista proiectelor strategice din domeniul materiilor prime critice.
Investiția presupune extracția și procesarea primară a șisturilor grafitoase, astfel încât materia primă să fie transformată în grafit de înaltă puritate, utilizat în special pentru bateriile vehiculelor electrice și sistemele de stocare a energiei.
„Se pune accent pe ranforsarea lanțurilor de aprovizionare ale UE, cu o localizare accentuată acestora la nivel național pentru tehnologiile energetice curate, asigurându-se resursele necesare pentru utilizarea în bateriile pentru vehicule electrice și alte soluții de stocare a energiei ce poate asigura statului român o cotă de piață foarte importantă ulterior reluării exploatării grafitului din zăcământul de la Baia de Fier.
Reluarea activității miniere în arealul minei Baia de Fier, județul Gorj, va asigura materie primă pentru o gamă foarte variată de produse specifice tehnologiilor avansate din industriile auto (baterii pentru vehicule electrice), electronică (producerea grafenului) și constructoare de mașini”, se arată în nota de fundamentare.
Ce se întâmplă cu cele două perimetre
Pentru Ungurelașu-Polovragi, Societatea Națională a Sării deține deja licența de concesiune pentru exploatarea șisturilor grafitoase, acordată inițial în 1999 și prelungită în 2025.
În cazul perimetrului Catalinu, pentru reluarea exploatării este necesară obținerea unei licențe, iar compania a solicitat includerea perimetrului în viitoarele concursuri publice de ofertă pentru concesionarea activităților miniere.
Eliminarea celor două exploatări din programele de închidere nu înseamnă, așadar, reluarea imediată a extracției în ambele perimetre, ci eliminarea unui obstacol juridic pentru dezvoltarea proiectului.
Statul economisește peste 14 milioane de lei
Guvernul estimează că renunțarea la lucrările de închidere și monitorizare postînchidere pentru cele două perimetre va genera economii totale de 14,16 milioane de lei.
Vezi aici proiectul și nota de fundamentare.
Te-ar putea interesa și România poate atrage investiții de peste 25 mld. euro în următorii cinci ani. Economist: Gâlceava politicienilor, un zgomot de fond
