FMI avertizează: scumpirea petrolului ar putea accelera inflația globală și încetini economia mondială
Creșterea prețului petrolului pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu ar putea avea efecte semnificative asupra economiei globale. Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a avertizat luni, 9 martie, că fiecare majorare de 10% a prețului petrolului într-un an ar putea duce la o creștere de aproximativ 40 de puncte de bază a inflației globale și la o scădere a economiei mondiale cu 0,1% - 0,2%.
Temerile legate de posibile perturbări ale aprovizionării cu energie au împins în sus cotațiile petrolului. Luni dimineață, prețul petrolului Brent din Marea Nordului a trecut de 110 dolari pe baril.
Creșterea reflectă îngrijorarea piețelor că extinderea sau prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea afecta rutele maritime și infrastructura energetică din regiune, cu impact direct asupra aprovizionării globale cu petrol și gaze.
Potrivit lui Kristalina Georgieva, dacă tensiunile se vor prelungi, consecințele economice ar putea deveni semnificative.
„Dacă noul conflict se prelungește, are potențial clar și evident de a afecta încrederea piețelor, creșterea economică și inflația, punând noi solicitări asupra autorităților”, a declarat oficialul FMI.
Strâmtoarea Ormuz, un punct critic pentru comerțul energetic
FMI analizează în prezent impactul potențial al conflictului asupra economiilor statelor membre, în special în contextul în care unele facilități petroliere și de gaze au fost afectate, iar traficul prin Strâmtoarea Ormuz ar fi scăzut cu aproximativ 90%.
Această rută maritimă este una dintre cele mai importante pentru transportul global de energie. O mare parte din petrolul și gazele naturale lichefiate tranzitează zona, iar orice perturbare majoră poate genera creșteri rapide ale prețurilor și incertitudine pe piețele energetice.
Situația este deosebit de relevantă pentru Japonia, care depinde semnificativ de rutele energetice din regiune. Aproximativ 60% din importurile de petrol ale țării și 11% din importurile de gaze naturale lichefiate provin din rutele maritime din apropierea Iranului.
În aceste condiții, o eventuală escaladare sau prelungire a conflictului ar putea crea dificultăți pentru securitatea energetică a Japoniei și ar putea influența evoluția economiei sale.
Chiar dacă actualul conflict s-ar încheia într-un timp relativ scurt, Georgieva consideră că economia globală va continua să se confrunte cu șocuri similare.
O economie globală tot mai vulnerabilă la șocuri
Directorul general al FMI a subliniat că economia mondială a intrat într-o perioadă caracterizată de incertitudini și șocuri frecvente. Experiențele recente, precum pandemia de COVID-19 și invazia Ucrainei de către Rusia, au demonstrat cât de rapid se pot schimba condițiile economice globale.
„Suntem într-o lume mai predispusă la șocuri. Suntem într-o lume care se confruntă cu incertitudini sporite. Aceasta este acum noua normalitate”, a afirmat Georgieva.
În acest context, oficialul a recomandat autorităților să se pregătească pentru scenarii dificile și să își consolideze capacitatea de reacție la eventuale crize economice sau energetice.
În discursul său, Georgieva a vorbit și despre importanța creșterii productivității economice prin utilizarea tehnologiilor noi, precum inteligența artificială. În opinia sa, integrarea acestor tehnologii în piața muncii poate ajuta economiile să devină mai eficiente și mai reziliente.
Totodată, ea a încurajat Japonia să își consolideze relațiile comerciale cu alte economii din Asia. Potrivit estimărilor FMI, reducerea barierelor netarifare și dezvoltarea comerțului regional ar putea crește produsul intern brut al regiunii asiatice cu aproximativ 1,8% pe termen lung.
Fondul Monetar Internațional urmărește atent evoluțiile din Orientul Mijlociu și impactul lor asupra economiei globale. Concluziile analizei vor fi incluse în următoarea ediție a raportului „World Economic Outlook”, programată pentru luna aprilie.
În prezent, FMI estimează o creștere economică globală de aproximativ 3,3% pentru 2026 și de 3,2% pentru anul următor, însă aceste prognoze ar putea fi revizuite în funcție de evoluțiile geopolitice și de dinamica piețelor energetice.
