Guvernul declară stare de alertă în sectorul energetic. Când intră în vigoare
La finalul ședinței extraordinare de Guvern, desfășurată în data de 31 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a transmis că se instituie starea de alertă la nivel naţional din cauza diminuării producţiei de energie electrică.
Scăderea debitului Dunării nu vine cu vești bune pentru sectorul energetic național, care este vulnerabil la reducerea producției din atomocentrala Cernavodă.
„Am declarat stare de alertă la nivel naţional pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producţiei de energie electrică din cauza secetei şi a debitelor scăzute atât pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea.
În loc de peste 4.000 mc/s suntem la 1.600 mc/s cu posibilitatea de scădere în zilele următoare cu încă 100 mc/s în aşa fel încât vom ajunge la valori limită ale debitelor apelor Dunării.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Ce se întâmplă cu pensiile și salariile bugetarilor în 2027 și câte șanse sunt pentru o indexare
Ca efect al acestei stări de lucruri, nivelul apei în zona de aducţiune a centralei nucleare de la Cernavodă a scăzut. Am fost puşi în situaţia, zilele trecute, să oprim un prim grup (Unitatea 1).
Aceeaşi situaţie este şi în Ungaria, deci ambele ţări ne-am redus capacitatea de producţie a energiei pe nuclear la jumătate”, a declarat Ilie Bolojan, în cadrul conferinței de presă organizate după ședința Executivului.
Citește mai mult pe acest subiect: Unitatea 2 de la Cernavodă rămâne conectată la Sistemul Energetic Naţional, deși Nuclearelectrica anunțase oprirea controlată
Riscurile la adresa securității energetice persistă
Pe fondul tendinţei de scădere din zilele următoare, există un risc destul de mare să fie închis şi cel de-al doilea grup al centralei nucleare de la Cernavodă.
„Asta ar însemna că vom pierde aproximativ 20% din producţia de energie electrică la nivel naţional. O producţie foarte importantă, pentru că este o producţie în bandă, inclusiv în orele de seară, când consumul creşte foarte mult.
De asemenea, ca urmare a reducerii debitelor şi pe râuri, avem o capacitate limitată de a creşte producţia în hidrocentrale, putând să depăşim cu puţin peste 1.000 de megawaţi pe zi.
În această situaţie, faţă de un consum normal de peste 7.000 de megawaţi, suntem în situaţia ca în orele de seară să importăm, în prezent, aproximativ 1.700 de megawaţi.
În condiţiile în care s-ar opri şi al doilea grup de la Cernavodă, ar însemna încă 650 de megawaţi producţie în minus, ceea ce înseamnă că ar trebui să importăm peste 2.500 de megawaţi în aşa fel încât să avem sistemul energetic echilibrat”, explică premierul interimar.
Citește și: ANRE aprobă noi licenţe de exploatare comercială în sectorul energetic. Ce presupune acest lucru
Ce se poate face
Autoritățile au analizat diverse scenarii și caută soluții pentru a restabili echilibrul energetic.
„Am alocat printr-o hotărâre de guvern astăzi, o sumă de 7 milioane de lei către Ministerul Transporturilor, pentru Administrația Fluvială Dunărea de Jos, în vederea executării unor lucrări în zona aducțiunii dinspre Cernavodă.
Toţi cei care lucrează în această zonă, de la canalele navigabile, Apele Române, structurile fluviale ale Armatei Române, să asigure dragajul. Analizăm inclusiv posibilitatea scufundării unor barje pentru a direcţiona fluxul principal către această zonă”, precizează Bolojan.
Scopul este de a menţine, chiar în condiţiile de scădere a debitului Dunării, nivelul apei în bazinul de aducţiune, de unde îşi extrag apa pompele care asigură răcirea centralei, în aşa fel încât pe Canalul Bala, care leagă Dunărea de această zonă, să fie un debit relativ constant.
În această perioadă toate capacităţile ţării aflate în producţie au primit recomandări să funcţioneze la capacitate maximă, atât centralele pe gaz din marile oraşe, cât şi centralele pe cărbune.
„Trebuie să putem creşte cu 100-200 de megawaţi producţia din aceste surse de energie. De asemenea, centralele hidroelectrice vor lucra în principal în orele de seară, în aşa fel încât atunci când este un deficit de energie să fie un aport maxim şi din acest sector de producţie.
ANRE şi Transelectrica au autorizat şi vor autoriza în zilele următoare, în procedură de urgenţă, toate capacităţile care sunt finalizate şi sunt în faza de obţinere a autorizaţiilor de exploatare pentru a putea intra imediat în producţie.
E vorba de fotovoltaice, eolian, stocare. S-au autorizat peste 400 de megawaţi în aceste zile, dintre care o treime pe capacităţi de stocare, pentru ca şi acestea să-şi aducă aportul în această situaţie”, susține Bolojan.
Vezi și: Ce spun specialiștii despre măsurile de reducere a prețurilor la carburanți adoptate de Senat
Recomandări pentru cetățeni
Premierul interimar a punctat în cadrul conferinței importanța economisirii voluntare la orele de seară, atunci când există deficit de energie.
„Fac un apel către cetăţeni, în special către companii, către autorităţi publice, să îşi facă planificări de reduceri voluntare. Noi am notificat principalii consumatori din România că există o posibilitate de a face acest lucru.
Luni (3 august) vom avea o întâlnire cu dânşii în aşa fel încât să luăm în calcul şi planificări în vederea reducerii consumului acestor consumatori industriali importanţi pentru a asigura energia electrică către populaţie.
Estimările noastre, pe fondul secetei şi al prognozelor meteo, sunt că nici în următoarele două săptămâni nu vom avea precipitaţii importante. Pe fondul creşterii temperaturilor e posibil ca şi consumul să crească, ajungând până la 8.000 de megawaţi pe zi în orele de seară. În această situaţie, fiecare megawatt care este economisit este foarte important”, conchide Ilie Bolojan.
