Guvernul se pregătește să instituie supravegherea extinsă asupra operațiunilor deținute de Lukoil în România
Ministerul Energiei a publicat miercuri, 11 februarie, în transparență decizională, un proiect de hotărâre privind instituirea măsurii de supraveghere extinsă asupra entităților deținute în România de grupul Lukoil.
Măsura vine în contextul sancțiunilor internaționale impuse companiei petroliere rusești, după ce Statele Unite și Regatul Unit au introdus, în toamna anului trecut, primele sancțiuni economice majore legate de războiul din Ucraina, vizând Lukoil și Rosneft. Măsura americană a fost considerată o schimbare de direcție a administrației Trump, care anterior a evitat sancțiuni energetice directe împotriva Moscovei.
Pentru România, unde Lukoil are operațiuni în zona de rafinare și distribuție, impactul ar putea fi major, astfel că Guvernul a adoptat în decembrie un mecanism nou de intervenție a statului în companiile afectate de sancțiuni internaționale. Proiectul publicat acum în transparență se referă explicit la Lukoil.
Potrivit proiectului, principalele termene de referință pentru activitatea grupului Lukoil în România sunt:
- 29 aprilie 2026 - expirarea licenței nr. 128B pentru tranzacțiile legate de stațiile de alimentare și distribuție Lukoil din afara Rusiei;
- 28 februarie 2026 - expirarea licenței nr. 131B, care permite tranzacțiile necesare vânzării activelor internaționale deținute de Lukoil International GmbH și a entităților deținute direct sau indirect de această societate în procent de cel puțin 50%.
În România activează patru entități economice ale grupului:
- Lukoil România SRL, deținută 100% de către LITASCO SA Elveția;.
- Petrotel-Lukoil S.A, deținută 100% de către LITASCO SA Elveția - 99,7676% și alți acționari -0,2324%;
- Lukoil Lubricants East Europe SRL, deținută 100% de către LUKOIL INTERNAȚIONAL Gmbh;
- Lukoil Overseas Atash B.V. Amsterdam Olanda, Sucursala București - societatea mamă: Lukoil Overseas Atash B.V.
„Prin mecanismul de supraveghere extinsă se creează cadrul de control și prevenție necesar pentru protejarea intereselor statului român atât în sectorul de rafinare și distribuție, cât și în zona activelor offshore de gaze naturale, cu impact direct asupra securității energetice naționale.
Măsura consolidează capacitatea Guvernului de a gestiona riscuri sistemice ale piețelor pe care activează aceste entități, aferente activității de extracție a petrolului brut, a serviciilor anexe extracției petrolului, a fabricării produselor obținute din prelucrarea țițeiului, precum și a comerțului cu combustibili urmare aplicării sancțiunilor internaționale, pentru prevenirea utilizării activelor sau fluxurilor financiare ale companiilor în sprijinul entităților sancționate.
De asemenea se vor preveni blocaje operaționale și se asigură continuitatea activităților economice strategice, fără afectarea dreptului de proprietate sau a funcționării comerciale normale a entităților vizate”, se arată în nota de fundamentare.
Ce presupune mecanismul de monitorizare
Operațiunile entităților supravegheate vor necesita avizul supraveghetorului, verificarea prealabilă a tranzacțiilor externe, analiza fluxurilor financiare și comerciale, observarea și supravegherea procesului decizional managerial, precum și identificarea rapidă a riscurilor asociate sancțiunilor internaționale.
Măsura intră în vigoare odată cu adoptarea hotărârii.
De asemenea, prin proiect se instituie și norme cu privire la colaborarea interinstituțională, respectiv încheierea de către ministerul Energiei a unor protocoale de colaborare cu Oficiul Național al Registrului Comerțului și alte autorități/instituții publice, în scopul accesării de informații necesare şi utile supraveghetorului pentru îndeplinirea obligațiilor legale.
În anexele proiectului, se menționează că „se desemnează domnul Bugheanu Ion-Bogdan în calitate de supraveghetor al activității operatorilor nominalizați”.
Până la momentul publicării acestui material, ministerul Energiei nu a răspuns la solicitarea de a furniza CV-ul lui Bugheanu.
Amintim că grupul rus a anunțat pe 29 ianuarie că a ajuns la un acord cu Carlyle Group pentru vânzarea activelor sale internaționale, în contextul sancțiunilor economice impuse anul trecut de SUA. Acordul nu este exclusiv, iar Lukoil continuă discuțiile și cu alți potențiali cumpărători.
Vezi și Ce înseamnă pentru România vânzarea activelor Lukoil către fondul american Carlyle
