Ministrul Energiei continuă să critice Pactul Verde European: „Riscă să ducă la pierderea competitivității și a relevanței economice”
România și Europa au nevoie de energie sigură, accesibilă și verde, în această ordine de priorități, apreciază ministrul Energiei, Sebastian Burduja, insistând pe faptul că tranziția trebuie continuată, însă într-un mod inteligent și „fără a sacrifica securitatea sau prosperitatea cetățenilor noștri”. Declarațiile vin la două zile după ce a anunțat că va prezenta în Guvern un „raport detaliat” referitor la „efectele negative ale politicilor Green Deal” asupra sectorului energetic românesc.
Pactul Verde European reprezintă o strategie a Uniunii Europene (UE) pe termen lung privind clima. Lansat în 2019, acesta constă într-un pachet de inițiative în materie de politici, care facilitează tranziția verde, cu obiectivul de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Pactul Verde (Green Deal) este și contribuția UE la Acordul de la Paris, din care Trump a decis să retragă SUA luni, pe care toate statele membre l-au ratificat și care a stabilit drept obiectiv menținerea încălzirii globale la maximum 1,5°C în comparație cu nivelurile preindustriale. România, membră a UE, a ratificat tratatul.
„Sunt surprins și eu de surprinderea celor care consideră că mesajele mele despre „Green Deal” au venit de nicăieri, deși sunt lucruri pe care le spun de mai bine de un an și jumătate.
Iar acum aceste realități încep să fie exprimate tot mai mult în Europa. A făcut-o ieri (miercuri n.r.) Donald Tusk, care a propus o amplă campanie de dereglementare la nivelul Uniunii Europene, subliniind necesitatea reducerii prețurilor la energie pentru a permite companiilor europene să fie competitive pe piețele globale. Degeaba protejăm mediul dacă mergem către colaps economic. Zilele trecute, chiar Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, la Davos, a exprimat aceeași nevoie a scăderii prețurilor la energie pentru ca economia europeană să poată face față concurenței globale, concurență care se va intensifica”, a transmis Burduja, joi.
Potrivit ministrului Energiei, cheia pentru o tranziție de succes este simplă:
- Producție de energie sigură și ieftină. „Nu trebuie să renunțăm la centralele pe cărbune până nu punem ceva în loc — pe termen scurt și mediu, centrale pe gaz; pe termen lung, centrale nucleare”, explică oficialul.
- Investiții în stocare, pentru a beneficial de energia verde și când nu se dispune de soare sau vânt.
- Investiții în rețele, pentru a avea o piață europeană cu adevărat unică și funcțională și pentru a acomoda mai mulți producători de energie verde (inclusiv prosumatori).
- Să folosim echipamente fabricate în România și în Europa, nu să subvenționăm cu bani europeni producția din alte părți ale lumii, mai spune ministrul.
„În timp ce Uniunea Europeană se grăbește să devină lider mondial al decarbonizării prin Green Deal, realitatea economică globală ne arată că acest model riscă să ducă la pierderea competitivității și a relevanței economice. 80% din lanțul de aprovizionare pentru panouri fotovoltaice este controlat de China, iar Europa subvenționează instalarea acestora, în loc să investească în fabricarea lor locală. Cu toate riscurile aferente în zona de securitate energetică.
Costurile ridicate la energie sunt un alt exemplu de povară auto-impusă. Certificatul de emisii CO2 și mecanismul prețului marginal dublează artificial prețurile energiei și fac ca industriile noastre să devină necompetitive. În timp ce prețurile energiei în UE sunt triple față de SUA sau China, fabricile europene se închid sau se mută în alte regiuni. Acesta nu este doar un semnal de alarmă, ci o tragedie economică în desfășurar”, a mai transmis Burduja.
Noul plan pentru energie al Uniunii Europene
Comisia Europeană va lansa, pe 26 februarie, un nou plan de acțiune care vizează decarbonizarea industrială. Viitoarea strategie se va concentra pe șase piloni, de la prețurile energiei și problemele forței de muncă până la reciclare și comerț.
Comisia este așteptată să prezinte mult-așteptatul Clean Industrial Deal– un plan multianual menit să sprijine industriile tradiționale consumatoare de energie, dar și noile tehnologii verzi, în februarie.
Amintim că România, fiind țară membră Uniunii Europene (UE), va trebui să se alinieze politicilor europene.
Deși planul este încă în faza incipientă de redactare, structura sa începe să prindă contur, a declarat un oficial UE pentru Politico.
Cei șase piloni ar putea fi:
- Securitatea energetică și prețurile la energie;
- Finanțarea;
- Reciclarea și materialele critice;
- Forța de muncă și competențe;
- Piețele de referință;
- Acțiune globală.
