Ministrul Energiei: Schema de plafonare a prețurilor la energie ar putea continua după 1 aprilie. Când se va lua decizia finală
O decizie finală privind prelungirea schemei de plafonare a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale va fi luată cel târziu săptămâna viitoare, în contextul în care măsura actuală expiră la 31 martie, a anunțat la Digi24 ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Ministrul le recomandă românilor să îşi schimbe furnizorii care propun preţuri foarte mari, precum cele de 8,38 lei pe kilowatt. De asemenea, îi îndeamnă să verifice ofertele disponibile pe site-ul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
„Nu e o chestiune de a ne hotărî noi, ci de a asigura cele mai bune condiții pentru facturile românilor. Vă spuneam, ne-am propus luna ianuarie. E adevărat că aprobarea bugetului a durat puțin mai mult și atunci lucrurile au mers la pachet. Eu cred că săptămâna aceasta vom avea o discuție finală și o decizie, dacă nu cel mai târziu săptămâna viitoare. Scenariul de bază asupra căruia insist este continuare acestei scheme care a asigurat prețuri corecte pentru români și competitive la nivel european, al 4-lea cel mai ieftin gaz, al 5-lea cel mai ieftin curent.
Deci acestea sunt prețuri care i-au protejat pe români și mai mult decât atât, schema asigura și o predictibilitate de la o lună la alta. Eu de când sunt ministru se aplică aceste praguri de consum. Practic nu am intervenit deloc asupra modului în care funcționează schema. Deci clienții finali, că vorbim de clienții casnici sau clienții non-casnici, companiile românești, au știut la ce să se aștepte, inclusiv în într-un context instabil, stoparea tranzitului gazului rusesc prin Ucraina și alte elemente care pe piața europeană de gaze sau de energie electrică, ele generează o anumită dinamică,” a declarat, luni, ministrul Energiei.
Întrebat dacă sunt bani pentru continuarea plafonării pentru încă trei luni, ministrul spune că „noi am primit în buget 1,5 miliarde lei, Ministerul Muncii încă 1,5 miliarde lei, deci pornim anul cu 3 miliarde de lei, care vor asigura plata unor datorii pe care statul român le are la furnizor. Deci plătim ce avem din urmă și este o poziție mai bună decât cea în care am început anul trecut.
Deci, din acest punct de vedere, dacă anul trecut s-a mers 12 luni, noi în bugetul inițial aveam doar 1 miliard de lei, de exemplu. E adevărat, s-au mai făcut completări pe parcursul anului. Eu consider că avea o perioadă de tranziție în contextul instabilității regionale și într-o perioadă în care să putem crea lichiditate pe piață, deci producătorii să aibă confortul de a vinde, furnizorii să cumpere astfel încât prețurile pe piață să nu crească în mod semnificativ”.
„Liberalizarea pieţei energiei este singura opţiune”
Într-un punct de vedere, transmis recent, președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, arată că cea mai mare provocare a anului 2025 este reprezentată de expirarea plafonării preţurilor la gaze şi energie electrică, la 31 martie 2025.
„Angajamentele României în UE sunt de a asigura liberalizarea pieței de gaze și energie electrică, în acest sens, continuarea plafonării, vine la pachet cu reducerea fondurilor acordate de UE României. Își permite România în acest moment să se lipsească de aceste fonduri?
Dar continuarea plafonării presupune și cheltuieli mari de la bugetul de stat cu plata compensărilor către furnizori. Își permite România în acest moment să aibă aceste cheltuieli suplimentare? De unde scoate România acești bani?”, a scris Chisăliță.
Liberalizarea sau reliberalizarea pieței de gaze și energie electrică presupune o pregătire corespunzătoare, potrivit sursei citate, care necesită:
- Campanii de informare. „Liberalizarea înseamnă a înțelege, iar înțelegerea se bazeză pe învățătură. Fără învățătură nu există liberalizare”, scrie specialistul.
- Dezvoltarea încrederii în piață, respectiv în instituțiile necesare asigurării funcționării pieții. Nivelul de încredere este scăzut în rândul populației.
- Organizarea pieței prin asigurarea regulilor de funcționare. Libertatea există atâta vreme cât se acţionează potrivit unor reguli susţinute de valori, înţelese şi împărtăşite de consumatori.
- Timp. Triadra enumerată mai sus are nevoie de timp, de suficient timp pentru a se atinge masa critică de consumatori învățați, încrezători și conștienți de avantajele liberalizării.
„În lipsa pregătirii:
- vom asista la creșteri importante ale prețului la gaze și electricitate, deoarece furnizorii vor profita de lipsa cunoștințelor, reacției consumatorilor, speculării reglementărilor legale pentru a-și crea avantaje în a stabili prețurile pe care le doresc;
- vom asista la o înfierare a valorilor europene și euroatlantice, care au la bază libertatea;
- vom asista la creșterea sărăciei energetice și la probleme economice profunde”, scrie președintele AEI.
În acest context, Dumitru Chisăliță consideră că singura opțiune pentru România este liberalizarea pieței, la pachet cu pregătiri. „Astfel, ne găsim în mare dilemă - plafonare sau neplafonare? Adică cu cheltuieli mai mari de la bugetul de stat și fonduri mai puține de la UE sau prețuri mai mari la consumatori?”, conchide specialistul.
