Analiză Petrolul sare din nou de 100 de dolari. Iran: „Pregătiți-vă să ajungă la 200 de dolari pe baril.” Impactul asupra României
Tensiunile din Orientul Mijlociu au atins joi, 12 martie 2026, un nou punct critic. După noi atacuri asupra unor petroliere și blocajul prelungit al Strâmtorii Ormuz, prețul aurului negru a explodat din nou. În timp ce marile puteri eliberează rezerve record pentru a calma piața, experții avertizează că România s-ar putea confrunta cu prețuri record la pompă.
Prețurile petrolului au crescut joi, 12 martie, după ce Iran a intensificat atacurile asupra instalațiilor petroliere și de transport din Orientul Mijlociu, sporind temerile privind un conflict prelungit și perturbarea fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz.
Contractele futures pentru Brent au urcat cu 8,54 dolari, sau 9,28%, până la 100,52 dolari pe baril la ora 05:54 a României, în timp ce West Texas Intermediate din Statele Unite a crescut cu 7,22 dolari, sau 8,28%, până la 94,47 dolari pe baril.
Brent atinsese luni 119,50 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din mijlocul anului 2022, după care a scăzut în urma declarațiilor președintelui Donald Trump, potrivit cărora războiul cu Iranul s-ar putea încheia curând.
Miercuri, un purtător de cuvânt al comandamentului militar iranian a declarat: „Pregătiți-vă ca petrolul să ajungă la 200 de dolari pe baril, deoarece prețul depinde de securitatea regională, pe care voi ați destabilizat-o”, într-o remarcă adresată Statelor Unite, citată de Reuters.
Nu există semne de stabilizare în regiunea Golfului, iar perturbările fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz nu par să se încheie curând, au declarat joi analiștii de la ING Group. „Singura modalitate de a vedea o scădere susținută a prețurilor petrolului este reluarea fluxurilor prin Strâmtoarea Ormuz”, au precizat aceștia. „Dacă acest lucru nu se întâmplă, maximele pieței ar putea fi încă în fața noastră.”
Sunt eliberare rezerve record
Între timp, Agenţia Internaţională pentru Energie a decis să elibereze un volum record de 400 de milioane de barili de petrol pentru a tempera creșterea prețurilor. SUA vor contribui cu cea mai mare parte, 172 de milioane de barili.
Petrolul din rezervele strategice va fi pus la dispoziția pieței într-un calendar adaptat situației fiecărui stat membru. În plus, unele țări ar putea adopta măsuri suplimentare pentru a sprijini stabilizarea pieței.
Statele membre ale Agenției dețin în prezent stocuri de urgență de peste 1,2 miliarde de barili de petrol, la care se adaugă aproximativ 600 de milioane de barili de stocuri comerciale, menținute în baza obligațiilor impuse de guverne.
Acțiunea coordonată anunțată acum reprezintă a șasea intervenție de acest tip din istoria agenției, creată în 1974 pentru a consolida securitatea energetică a statelor industrializate. Măsuri similare au fost luate anterior în 1991, 2005, 2011 și de două ori în 2022.
Agenția Internațională pentru Energie este formată din 31 de țări membre, în principal state industrializate din cadrul OCDE. Aceasta colaborează strâns pentru securitatea energetică, dezvoltarea economică și protecția mediului. România a început procesul de aderare în noiembrie 2025.
Totuși, această măsură ar putea avea doar un efect temporar, a avertizat Tina Teng, strateg de piață la Moomoo ANZ, pentru Reuters, întrucât perturbările transportului de petrol prin Strâmtoarea Ormuz și eventualele opriri ale producției în unele state din Orientul Mijlociu ar putea provoca o criză de aprovizionare pe termen lung.
Analiștii de la ING Group au adăugat că există îngrijorări legate de cât de repede va ajunge petrolul eliberat pe piață și dacă va fi suficient pentru a acoperi cererea până la reluarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz.
Impactul conflictului asupra pieței petroliere
Conflictul din Orientul Mijlociu, început pe 28 februarie, a afectat puternic fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz. În prezent, exporturile de petrol brut și produse rafinate care tranzitează această rută au scăzut la mai puțin de 10% din nivelul anterior conflictului, obligând operatorii din regiune să reducă sau chiar să oprească o parte semnificativă din producție.
În 2025, aproximativ 20 de milioane de barili de petrol și produse petroliere tranzitau zilnic strâmtoarea, ceea ce reprezenta circa 25% din comerțul mondial de petrol transportat pe mare. Opțiunile de redirecționare a fluxurilor energetice pentru a evita această rută sunt limitate.
Scenarii pentru România
O creștere permanentă de 10% a prețului petrolului ar putea avea un impact anual asupra inflației din România de aproximativ 0,3%, ceea ce ar putea anula complet estimările actuale privind evoluția prețurilor, a avertizat recent viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Cosmin Marinescu, în cadrul unei conferințe de specialitate.
Pentru consumatorii și companiile din România, impactul se va propaga prin intermediul prețului motorinei, un produs deja deficitar în Europa din cauza sancțiunilor asupra rafinăriilor rusești și a închiderilor de capacități din ultimul deceniu.
Dumitru Chisăliță, specialist în energie și președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), a subliniat recent că evoluția prețului la pompă este dictată de o corelația: Brent – Motorina ARA – Motorina România. Hub-ul european ARA (Amsterdam–Rotterdam–Antwerp) este cel care dictează ritmul scumpirilor.
Astfel, pentru motorina din România, prețul la pompă este determinat de prețul produsului rafinat (ARA), costuri logistice, marja distribuitorilor, accize și TVA.
Specialistul AEI explică faptul că motorina prezintă o volatilitate mai mare din cauza cererii industriale și logistice ridicate, coroborată cu stocuri reduse în Europa. În 2026, modelul statistic indică: o creștere de 10% a barilului de Brent se traduce într-o scumpire de 8-10% a motorinei la pompă în România.
„Pe baza probabilităților aproximative ale scenariilor:
- Motorina ARA: cca. 1.500 USD/t
- Brent: cca.130 USD/baril
- Motorina România: cca.11,5 lei/l”, estimează acesta.
Evoluția prețurilor la pompă în perioada următoare depinde de un echilibru fragil între riscurile geopolitice și dinamica economică globală. Pe de o parte, o eventuală escaladare a conflictelor internaționale, coroborată cu noi reduceri de producție din partea grupului OPEC+, probleme tehnice în rafinăriile europene sau blocaje logistice în puncte critice precum Canalul Suez și Strâmtoarea Ormuz, ar putea împinge cotațiile spre valori record.
Pe de altă parte, presiunea asupra prețurilor ar putea fi atenuată de o recesiune globală severă, de o creștere neașteptată a producției de petrol în SUA, de o apreciere semnificativă a dolarului american sau de o scădere pronunțată a cererii industriale, factori care ar putea genera o corecție descendentă a pieței.
„Capacitatea de rafinare a Europei a scăzut în ultimul deceniu. Mai multe rafinării au fost închise sau convertite pentru producția de biocombustibili, iar sancțiunile asupra produselor rafinate rusești au eliminat o sursă majoră de aprovizionare pentru piața europeană. Rezultatul este o piață caracterizată de deficit structural de distilate medii, categoria în care intră motorina.
În acest context, orice creștere a prețului petrolului brut se transmite rapid în prețul motorinei. Relația dintre cele două piețe este amplificată de așa-numitul crack spread diesel, diferența dintreprețul petrolului brut și cel al produsului rafinat. Când cererea este ridicată și capacitatea de rafinare limitată, acest spread se lărgește, iar motorina devine mai scumpă chiar și decât ar sugera evoluția petrolului.
Piața petrolului rămâne extrem de volatilă, semnalele actuale indică o probabilitate ridicată de creștere a prețurilor combustibililor în următoarele luni. Pentru România, întrebarea nu este dacă motorina se va scumpi. Întrebarea este cât de repede și cât de mult”, conchide specialistul.
