Președintele Donald Trump retrage Statele Unite din Acordul de la Paris privind clima. Din nou

G.C. Data publicării: Data actualizării:
schimbari climatice africa
sursa: shutterstock.com/

Președintele Donald Trump a anunțat retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris, izolând astfel țara de eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice. Decizia președintelui american coincide cu o creștere a numărului dezastrelor legate de climă, precum incendiile devastatoare din Los Angeles, și vine după un an catalogat drept cel mai călduros înregistrat vreodată. 

Retragerea, anunțată într-un comunicat de presă al Casei Albe la mai puțin de 30 de minute după ce Trump a depus jurământul, va anula angajamentul asumat de Statele Unite în timpul administrației Biden de a reduce semnificativ emisiile de carbon și de a sprijini națiunile mai sărace în fața provocărilor climatice. 

Reacțiile internaționale au fost critice, având în vedere rolul semnificativ al SUA în emisiile globale de carbon. Deși unele state, orașe și companii americane au promis să respecte obiectivele climatice în ciuda retragerii federale, lipsa leadership-ului SUA face ca atingerea obiectivelor Acordului de la Paris să fie mai dificilă. Criticii susțin că acțiunile lui Trump slăbesc eforturile globale privind clima și încurajează interesele legate de combustibilii fosili, ceea ce ar putea întârzia progresul în abordarea schimbărilor climatice, potrivit Politico.

Statele Unite deja se îndepărtaseră de țintele climatice pentru 2030, în ciuda eforturilor administrației Biden, care a alocat sute de miliarde de dolari pentru investiții în energie verde. Alături de retragerea din Acordul de la Paris, Trump a anunțat un val de ordine executive menite să anuleze inițiativele lui Biden, inclusiv prin declararea a stării de urgență energetică, despre care Trump a spus că va debloca ceea ce numește „aurul lichid” al Americii.  

„Vom fora, baby, vom fora!”, a declarat Trump în discursul său de inaugurare. „Avem ceva ce nicio altă națiune producătoare nu va avea vreodată – cea mai mare rezervă de petrol și gaze din lume – și o vom folosi.”  

În primul său mandat, consilierii lui Trump au dezbătut luni întregi dacă SUA ar trebui să se retragă din Acordul de la Paris, o decizie pe care a anunțat-o în cele din urmă în iunie 2017. Decizia a atras critici dure din partea liderilor mondiali și ai mediului de afaceri, inclusiv a miliardarului Elon Musk, care a scris atunci pe Twitter: „Schimbările climatice sunt reale. Retragerea din Acordul de la Paris nu este bună pentru America sau pentru lume.”  

Biden a aderat imediat în pact, la preluarea mandatului acum patru ani, dar retragerea lui Trump de această dată consolidează opoziția Partidului Republican față de acțiunile climatice internaționale și ilustrează respingerea avertismentelor științifice lansate de academiile din întreaga lume. 

„Când SUA se retrag din Acordul de la Paris la doar o săptămână după ce orașe întregi din California sunt rase de pe hartă, acest lucru spune multe”, a declarat Frances Colón, director senior pentru politici climatice internaționale la Center for American Progress.

Activiștii și foști oficiali din administrația Biden avertizează că retragerea ar putea afecta SUA, oferind Chinei și altor competitori un avantaj în cursa pentru dominația producției de energie verde. Deși Acordul de la Paris va supraviețui erei Trump, menținerea sub control a efectelor schimbărilor climatice va fi mult mai dificilă fără participarea SUA, au subliniat aceștia.  

Obiective neîndeplinite

După ani de negocieri, semnarea Acordului de la Paris din 2015 a angajat aproape toate țările lumii, indiferent de dimensiune, economie sau grad de poluare, să își stabilească obiective tot mai ambițioase pentru reducerea emisiilor de carbon. Scopul: menținerea creșterii temperaturilor globale sub 2 grade Celsius față de nivelurile preindustriale și, ideal, sub 1,5 grade Celsius.  

Aceste obiective nu sunt obligatorii din punct de vedere legal, dar acordul a contribuit la încetinirea încălzirii globale comparativ cu scenariul în care nu ar fi existat, potrivit analizelor realizate de experți și de organismul ONU pentru climă. De asemenea, a impulsionat statele să adopte surse de energie mai curate, susținute de inițiative naționale precum programul de 1,6 trilioane de dolari al administrației Biden pentru energie verde și infrastructură.  

Sursele regenerabile, precum energia solară și eoliană, sunt estimate să genereze 22% din electricitatea din SUA în 2024, față de aproximativ 15% în 2017. La nivel global, investițiile în energie curată aproape s-au dublat comparativ cu cele în combustibili fosili anul trecut. Când Trump a preluat pentru prima dată mandatul în 2017, aceste investiții erau aproximativ egale.  

Deși emisiile globale de gaze cu efect de seră au continuat să crească – de la aproximativ 35 de miliarde de tone în momentul adoptării acordului la peste 41 de miliarde de tone estimate pentru 2024 – s-ar putea apropia de un vârf. 

Argumentele lui Trump

Aliații lui Trump susțin că decizia sa este justificată, deoarece restul lumii nu și-a respectat angajamentele, indicând creșterea emisiilor globale și noile centrale pe cărbune din China. Ei afirmă, de asemenea, că retragerea din Acordul de la Paris permite noii administrații să anuleze politicile climatice ale lui Biden – chiar dacă SUA nu erau obligate legal să își atingă obiectivele din tratat, iar politicile lui Biden vizau și creșterea industrială și economică.  

Eforturile administrației Biden de a sprijini tranziția energetică prin reglementări, reduceri de taxe și alte stimulente au contribuit la accelerarea transformării verzi, chiar dacă SUA au devenit cel mai mare producător mondial de petrol și gaze naturale. Inversarea sau chiar atenuarea unora dintre aceste măsuri, așa cum a promis Trump, ar putea reprezenta un obstacol semnificativ pentru acțiunile globale privind schimbările climatice.

Retragerea SUA va fi oficială la un an de la data la care administrația Trump anunță Națiunile Unite. Chiar și după finalizarea retragerii, SUA pot participa în continuare la negocierile anuale privind clima — dacă Trump alege să trimită o delegație — dar probabil vor avea o influență mai redusă.  

Perioada de retragere de un an va avea loc în timp ce alte țări își finalizează planurile naționale pentru reducerea poluării până în 2035, subiectul principal al discuțiilor globale despre climă de la COP30 din noiembrie, care vor avea loc în Brazilia. Multe dintre strategiile climatice pe 10 ani ale acestor țări — care vor determina cât de mult pot reduce încălzirea globală — vor depinde de finanțarea din partea națiunilor bogate, un proces din care SUA vor lipsi.  

Așteptările legate de politicile lui Trump au început să influențeze diplomația climatică cu luni înainte ca acesta să își preia mandatul, inclusiv ceea ce diplomații și activiștii au considerat a fi un final dezamăgitor al negocierilor ONU privind clima de toamna trecută din Azerbaidjan.  

O perioadă foarte dificilă

La două săptămâni după victoria lui Trump, națiunile participante la COP29 din Azerbaidjan nu au reușit să reafirme angajamentul de a renunța cât mai repede la combustibilii fosili. Oficialii prezenți la discuții au spus că revenirea lui Trump a încurajat susținătorii petrolului, gazului și cărbunelui, precum Arabia Saudită, Rusia și China, a slăbit încrederea în promisiunile SUA și a îngreunat poziția națiunilor vulnerabile în negocierile pentru un acord mai favorabil.  

„Am observat că luarea deciziilor devine din ce în ce mai dificilă, mai ales pentru că țări precum Arabia Saudită se simt tot mai amenințate și nu le pasă cu adevărat de opinia restului lumii”, a declarat un diplomat din Europa de Nord, care a vorbit sub anonimat „Vom pierde un partener diplomatic puternic, dar chiar și cu acest partener, oricum ar fi fost o perioadă foarte dificilă pentru noi.”  

Retragerea SUA amplifică deja reticența în creștere a guvernelor de a reduce utilizarea combustibililor fosili și profiturile companiilor și națiunilor care îi produc, a spus diplomatul. În același timp, angajamentele climatice se erodează în unele guverne occidentale care au adoptat politici de energie verde, dar și-au văzut alegătorii orientându-se spre partide de dreapta.  

Unii oficiali din Europa și Regatul Unit se tem, de asemenea, că un posibil război comercial mai amplu ar putea afecta tranziția ecologică și creșterea economică.  

Cu toate acestea, concluzia dominantă la COP29 a fost că Acordul de la Paris nu se va prăbuși dacă SUA se retrag. Argentina, al cărei președinte, Javier Milei, este un admirator al lui Trump, a luat în considerare ieșirea din acord, dar multe alte țări au promis că vor rămâne și au îndemnat SUA să facă același lucru.  

„Liderii Statelor Unite sunt esențiali pentru mobilizarea finanțării climatice, avansarea tranziției către energie curată și asigurarea implementării echitabile a obiectivelor climatice globale”, a declarat Ali Mohamed, trimisul climatic al Kenyei și președintele Grupului African de Negociatori, într-un comunicat. El a îndemnat SUA să „lucreze constructiv” în cadrul ONU și al altor platforme internaționale.  

Pe măsură ce guvernul SUA se retrage de pe scena globală a climei, susținătorii acțiunilor climatice au subliniat importanța statelor, orașelor și companiilor în combaterea schimbărilor climatice. U.S. Climate Alliance, o coaliție de guvernatori din 24 de state care reprezintă aproape 60% din economia americană, s-a angajat să atingă cea mai recentă țintă climatică a lui Biden, de reducere a emisiilor cu până la 66% până în 2035.  

Însă aceste eforturi vor avea dificultăți în a compensa efectele promovării combustibililor fosili de către Trump, eliminarea reglementărilor climatice și lipsa sa de interes pentru cooperarea internațională, potrivit analiștilor.  

Emisiile de carbon ale SUA au scăzut cu doar 0,2% anul trecut, chiar și cu investițiile verzi ale lui Biden în plină desfășurare, iar Trump a promis că va extinde producția de combustibili fosili. De asemenea, el a criticat energia eoliană, a atacat programele de extindere a vehiculelor electrice și a promis că va anula regulile menite să limiteze poluarea centralelor electrice.