Producția de energie a României a scăzut în primele două luni din 2026. Specialiști: Suntem într-o criză profundă
Producţia internă de energie a României a scăzut cu 2,1% în primele două luni din 2026, raportat la aceeaşi perioadă din anul precedent.
Potrivit datelor publicate pe 17 aprilie de Institutul Naţional de Statistică (INS), în perioada 1 ianuarie - 28 februarie 2026, resursele de energie primară au scăzut cu 1,2 %, iar cele de energie electrică au crescut cu 2,8%, faţă de acelaşi interval din 2025.
Principalele resurse de energie primară au totalizat 5,274 milioane de tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 62.400 tep, în timp ce producţia internă a însumat 2,688 milioane tep, în scădere cu 56.500 tep (-2,1%), iar importul a fost de 2,586 milioane tep, în scădere cu 5.900 tep (-0,2%).
În intervalul analizat, resursele de energie electrică au fost de 12,138 miliarde kWh, în creştere cu 326,2 milioane kWh, de la un an la altul.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Statul sprijină extinderea rețelei fotovoltaice. Se alocă 500 de milioane de euro pentru dezvoltarea unităților de producere și stocare
Producţia din:
- termocentrale a ajuns la 3,484 miliarde kWh, în scădere cu 240,6 milioane kWh (-6,5%),
- hidrocentrale a fost de 2,497 miliarde kWh, în creştere cu 796,6 milioane kWh (+46,8%),
- centralele nuclearo-electrice a fost de 1,878 miliarde kWh, în scădere cu 61,3 milioane kWh (-3,2%).
Datele INS mai relevă faptul că în primele două luni ale anului în curs, producţia din centralele electrice eoliene s-a situat la 1,361 miliarde kWh, în creştere cu 351,4 milioane kWh, timp în care energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice a fost de 323,2 milioane kWh, în scădere cu 36,2 milioane kWh.
Totodată, consumul final de energie electrică în această perioadă s-a ridicat la 8,783 miliarde kWh, cu 0,8% mai mic în comparaţie cu perioada ianuarie - februarie 2025, consumul final de energie electrică în economie a crescut cu 0,3%, iluminatul public s-a majorat cu 2,9%, iar consumul populaţiei s-a diminuat cu 4,4%.
Conform statisticii oficiale, exportul de energie electrică a fost de 2,122 miliarde kWh, în creştere cu 155,9 milioane kWh. Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 1,233 miliarde kWh, cu 236,9 milioane kWh mai mult, de la un an la altul.
Declinul energetic se accentuează
Specialiștii nu văd un semnal bun în evoluțiile recente.
„Datele provizorii scot în evidență un substrat mai adânc. Ne aflăm într-o criză energetică profundă, cauzată pe fondul unei pieţe distorsionate și a lipsei de acțiune din partea autorităţilor.
Exportăm energie când avem surplus aproape pe nimic şi o importăm la nişte preţuri foarte mari. Am pus regenerabile, dar fără stocare, și facem eforturi extraordinare să ţinem sistemul în echilibru.
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte consumul de energie electrică pe cap de locuitor, ceea ce indică probleme structurale în economie.
Suntem deficitari la capitolul investiții. Dezvoltarea atomocentralei Cernavodă este doar pe hârtie de ani de zile. Am închis capacităţi pe combustibili fosili fără a construi nimic în schimb. În aceste condiții, automat producția scade, pentru că nu avem soluții alternative”, a declarat pentru DigiEconomic, Călin Vilt, membru al Consiliului Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă.
„Scăderea producției energetice arată că vin vremuri grele. În acest context, inflația se va menține ridicată cel puțin în prima parte a anului și va accentua blocajul financiar, astfel că cererea se va menține la valori scăzute față de perioadele anterioare”, subliniază consultantul economic, Adrian Negrescu.
