Analiză Războiul din Iran și al doilea șoc energetic al Europei: dependența se mută de la gazul rusesc la GNL. Care sunt soluțiile
Europa se confruntă cu o nouă criză energetică. La mai puțin de cinci ani după șocul provocat de invazia Rusiei în Ucraina, războiul din Iran readuce volatilitatea pe piețele energetice și a arătat o realitate incomodă. Uniunea Europeană nu și-a rezolvat problema securității energetice: în loc să elimine dependențele, doar le-a mutat. Dacă în trecut gazul rusesc era veriga slabă, acum vulnerabilitatea vine din dependența de piața globală de gaze naturale lichefiate (GNL).
În 2022, invadarea Ucrainei de către Rusia a provocat cel mai mare șoc energetic prin care a trecut Europa în ultimele decenii. Prețul gazelor a explodat, iar guvernele au fost nevoite să cheltuiască miliarde de euro pentru a proteja populația și industria de facturile uriașe. Criza a determinat Uniunea Europeană să renunțe la combustibilii fosili din Rusia și să-și diversifice sursele de aprovizionare.
La prima vedere, strategia pare să fi funcționat. Importurile de gaz rusesc au scăzut de la aproximativ 150 de miliarde de metri cubi în 2021, la 38 de miliarde de metri cubi în 2025.
Însă această adaptare a venit cu un cost. Blocul comunitar a devenit dependent de gazele naturale lichefiate transportate pe mare. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, Uniunea Europeană a devenit în 2023 cea mai mare piață de import pentru GNL la nivel mondial, după prăbușirea fluxurilor de gaz rusesc. Această schimbare a rezolvat o problemă geopolitică imediată, dar a creat o vulnerabilitate diferită.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
GHID Baterii pentru prosumatori, cu bani de la stat. Finanțare de până la 15.000 de lei. Cine poate beneficia și care sunt condițiile
Statele Unite au devenit principalul furnizor al Europei. Această schimbare a redus dependența de Rusia, dar a făcut sistemul energetic european mult mai dependent de dinamica piețelor globale de energie.
Noi provocări
Noua vulnerabilitate devine evidentă în contextul conflictului din Iran. Escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu a readus în prim-plan unul dintre cele mai sensibile puncte ale sistemului energetic global: Strâmtoarea Ormuz. Potrivit CNBC, aproximativ 20% din gazul natural lichefiat tranzacționat la nivel mondial și un procent similar din comerțul maritim cu petrol trec anual prin această cale navigabilă.
Deși Europa nu importă cantități semnificative de energie direct prin această rută, o analiză Allianz Trade arată că Europa riscă să intre într-un al doilea șoc energetic. Dacă înainte de 2022 problema era dependența de conductele rusești, astăzi punctul slab este piața globală de GNL, mult mai volatilă și mult mai expusă tensiunilor geopolitice.
În condițiile în care exporturile din Golf sunt perturbate, aproape 20% din oferta globală de GNL este afectată. Competiția pentru cargourile de GNL crește astfel rapid, iar Europa intră în competiție directă cu economiile asiatice pentru livrările disponibile, arată Financial Times. Datele analizate de publicația britanică arată că o serie de transporturi destinate inițial Europei au fost deviate către Asia, ceea ce a provocat creșterea prețurilor gazelor pe continent. Această competiție globală pentru GNL transformă piața gazului într-un nou punct vulnerabil al securității energetice europene.
Structura consumului energetic european amplifică aceste riscuri. Industria depinde în continuare masiv de gazul natural, care reprezintă aproximativ 39% din consumul său final de energie. Totodată, transporturile depind în mare măsură de petrol, transportul rutier consumând singur 73% din petrolul UE în 2024. În același timp, gazul rămâne combustibilul care stabilește prețul energiei electrice pe multe piețe europene, ceea ce înseamnă că orice perturbare a pieței gazului se transmite rapid în întreaga economie.
Soluția: energia nucleară
În acest context, analiștii Allianz propun două direcții principale pentru consolidarea securității energetice europene.
Pe termen scurt, guvernele pot reactiva instrumentele folosite în timpul crizei din 2022: reducerea coordonată a cererii de energie, stabilizarea aprovizionării și sprijin fiscal direcționat pentru gospodăriile vulnerabile și industriile energointensive. Reducerea consumului rămâne cea mai rapidă metodă de stabilizare a pieței, în condițiile în care centralele pe gaz determină adesea prețul energiei electrice în Europa.
Pe termen mai lung însă, Allianz consideră că securitatea energetică europeană depinde de o transformare structurală a sistemului energetic. Electrificarea transportului și a unei părți a industriei, reducerea structurală a cererii de gaz și dezvoltarea capacităților de producție cu emisii reduse devin elemente centrale ale strategiei energetice.
Un rol important în această ecuație îl poate avea energia nucleară. Centralele nucleare oferă producție stabilă de energie electrică, independentă de condițiile meteorologice, și pot reduce volatilitatea prețurilor pe piețele energetice. Uniunea Europeană are în prezent aproximativ 98 GW de capacitate nucleară instalată, iar Comisia Europeană estimează că vor fi necesare investiții de aproximativ 241 de miliarde de euro până în 2050 pentru construirea de noi reactoare și extinderea duratei de viață a celor existente.
Dezbaterea privind rolul energiei nucleare în consolidare securității energetice a revenit recent și în discursul politic european. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recunoscut că renunțarea prematură la energia nucleară în unele state europene a fost o greșeală strategică.
Însă, infrastructura energetică rămâne una dintre principalele vulnerabilități ale tranziției energetice europene. Fără modernizarea și extinderea rețelelor, costurile congestiei rețelei electrice ar putea ajunge la peste 56 de miliarde de euro până în 2040.
Pentru a evita aceste riscuri, Europa ar avea nevoie de investiții de aproximativ 2.270 de miliarde de euro în infrastructura de rețea până în 2050, echivalentul a aproximativ 91 de miliarde de euro anual, potrivit estimărilor Allianz Trade.
În aceste condiții, lecția ultimilor ani devine tot mai clară: criza energetică din 2022 nu a fost un accident istoric, ci un avertisment. Iar războiul din Iran sugerează că problema securității energetice a Europei este departe de a fi rezolvată.
