News Alert Reactorul 2 de la Cernavodă, la un pas de oprire. Apele Române: „Este inevitabil, potrivit tuturor datelor pe care le deținem”
Reactorul 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă ar urma să intre în procedură de oprire în următoarele una-două zile, după ce nivelul Dunării a atins pragul critic de minus 230 de centimetri, a declarat marți, 11 august, la Digi24, Sorin Rîndașu, director general adjunct al Administrației Naționale „Apele Române”.
Potrivit acestuia, datele privind nivelurile și debitele Dunării indică faptul că oprirea reactorului nu mai poate fi evitată. În aceste condiții, Unitatea 2 ar putea rămâne oprită cel puțin două săptămâni.
Situația de la Cernavodă s-a deteriorat în ultimele ore, nivelul Dunării continuând să scadă. Sorin Rîndașu a explicat că a fost atins pragul de la care centrala intră în procedura de oprire.
„În momentul de față, pot să vă informez că, la Cernavodă, a fost atins, din nefericire, pragul de minus 230 de centimetri. Asta înseamnă că centrala nucleară va intra, în următoarele două zile, în procedură de oprire.”
Directorul general adjunct al Apelor Române a precizat că nivelurile au mai scăzut cu aproximativ șase centimetri în ultimele ore și că debitul defluent de la Porțile de Fier II era de aproximativ 1.375 de metri cubi pe secundă.
Întrebat dacă este vorba despre un record negativ, Rîndașu a fost categoric:
„Categoric. Categoric. Nu am mai întâlnit astfel de valori, debite atât de reduse.”
Debitul care ajunge la centrală ar putea scădea sub nivelul necesar
Problema nu este doar nivelul Dunării, ci și cantitatea de apă care ajunge efectiv în zona centralei.
Potrivit estimărilor prezentate de reprezentantul Apelor Române, debitul din zona brațului Bala ar urma să evolueze într-un mod nefavorabil pentru Cernavodă. În zona bifurcației către Canalul Dunăre-Marea Neagră și centrală, debitul măsurat luni era de aproximativ 300-305 metri cubi pe secundă, însă acesta ar putea coborî spre 280 de metri cubi pe secundă.
Doar o parte din acest debit ajunge însă către centrală.
„Numai o parte din acest debit trece spre centrală, iar dacă valoarea este sub 45 de metri cubi pe secundă, practic centrala nu mai poate funcționa.”
În aceste condiții, Rîndașu spune că tendința este clară:
„Este foarte clar, după tendința tuturor nivelurilor și debitelor pe care le măsurăm, că aceasta se va opri.”
Întrebat dacă oprirea este inevitabilă, acesta a răspuns:
„Este inevitabil, potrivit tuturor datelor pe care le deținem.”
Dragarea nu mai poate evita oprirea reactorului
Noile operațiuni de dragare a Dunării au început marți, în zona Cochirleni, județul Constanța. Guvernul a aprobat anterior 5,1 milioane de lei din Fondul de rezervă pentru lucrări urgente în două puncte considerate critice: Cochirleni și Caragheorghe-Turcescu.
Totuși, intervențiile nu mai pot produce rezultate suficient de repede pentru a împiedica oprirea reactorului, susține reprezentantul Apelor Române.
„În acest moment, la nivelurile și debitele prognozate, nu cred că se mai poate face ceva suplimentar, pentru că nu mai este timp. Dragajul durează.”
În ultimele șapte zile au fost dragați aproximativ 100.000 de metri cubi de material.
„Din toate datele pe care le deținem, este foarte clar că, în perioada următoare, din nefericire, centrala nucleară se va opri”, a afirmat Rîndașu.
Cât timp ar putea rămâne oprită Unitatea 2
Oprirea reactorului nu ar fi neapărat un eveniment de scurtă durată. Potrivit estimărilor prezentate de Sorin Rîndașu, perioada cu debite minime la intrarea Dunării în România ar putea dura cel puțin o săptămână.
Apoi, este nevoie de aproximativ încă o săptămână pentru ca evoluția debitelor să se propage până în zona Cernavodă.
„Perioada de minim la intrarea în țară este prognozată pentru cel puțin o săptămână, iar de la intrarea în țară până în zona Cernavodă mai durează încă aproximativ o săptămână. Deci, timp de cel puțin două săptămâni, centrala ar putea fi oprită.”
Situația este complicată și de prognoza meteo. În următoarele cinci zile nu sunt anticipate precipitații importante în bazinul Dunării, inclusiv în Austria. În România sunt estimate cantități de aproximativ 5-10 litri pe metru pătrat, însă acestea nu ar fi suficiente pentru a schimba semnificativ situația fluviului.
„În momentul de față toate datele ne conduc către o perioadă extrem de dificilă din punct de vedere al deficitului de precipitații și al nivelurilor care vor fi înregistrate în perioada următoare”.
Conform calculelor prezentate de acesta, nivelul Dunării la Cernavodă ar putea coborî până la aproximativ minus 236 de centimetri.
De ce continuă dragarea dacă oprirea nu mai poate fi evitată
Chiar dacă lucrările nu mai pot preveni oprirea reactorului, intervențiile sunt continuate pentru a permite o repornire cât mai rapidă atunci când debitele Dunării vor începe să crească.
În zona de acces pe brațul Dunărea Veche, banda dragată urmează să fie lărgită de la 30 la 60 de metri, la o adâncime de cel puțin un metru. Intervenții sunt prevăzute și la prag, pe o lățime de cel puțin 30 de metri, precum și în zona de acces către Canalul Dunăre-Marea Neagră.
Nivelurile foarte scăzute au favorizat formarea unor bancuri de nisip care îngreunează circulația apei.
„Toate aceste măsuri, corelate, sperăm să permită ca, odată cu ușoara creștere a debitelor, centrala să poată reintra în funcțiune cu două-trei zile mai devreme decât dacă totul ar fi fost lăsat în regim natural”.
Astfel, obiectivul intervențiilor nu mai este evitarea opririi, ci reducerea perioadei în care reactorul va fi indisponibil.
„Atunci când debitele vor începe să crească ușor, prin dragajul care se execută acum centrala va putea porni mai devreme cu două-trei zile. Ceea ce înseamnă un câștig din acest punct de vedere. Două-trei zile de producție de energie înseamnă foarte mult”, a concluzionat Sorin Rîndașu.
