Analiză România produce energie ziua și importă scump seara. Stocarea energiei reaprinde discuții despre vulnerabilitățile sistemului energetic
România se confruntă cu presiuni tot mai mari asupra sistemului energetic, pe fondul secetei severe și al reducerii producției hidro, iar discuția despre capacitățile de stocare a energiei revine în prim-plan. Deputatul Claudiu Năsui a susținut că principala vulnerabilitate a României nu este producția de energie, ci lipsa sistemelor de stocare, afirmând că Bulgaria cumpără energie ieftină din România în timpul zilei, o stochează și o valorifică ulterior la prețuri mai mari.
Specialiștii confirmă existența unui astfel de mecanism pe piața regională, însă precizează că traseul exact al energiei electrice nu poate fi demonstrat.
În prezent, România traversează una dintre cele mai dificile perioade pentru sistemul energetic din ultimii ani. Seceta severă și nivelul foarte scăzut al Dunării au redus semnificativ producția de energie hidro, iar autoritățile au instituit stare de alertă la nivel național pentru întreaga lună august.
Ministerul Energiei a anunțat că toate capacitățile disponibile de producție sunt utilizate la maximum pentru a acoperi consumul intern.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Ajutor de încălzire 2026-2027: cine primește bani pentru gaze, curent, lemne sau termoficare și cât poate primi
Potrivit secretarului de stat Cristian Bușoi, centralele pe gaze naturale și cărbune funcționează la capacitate maximă, iar autoritățile încearcă să mențină în exploatare și Reactorul 2 al Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, în condițiile în care debitul Dunării se apropie de pragurile critice necesare funcționării sistemelor de răcire.
Oficialul a declarat că, în prezent, consumatorii sunt protejați de contractele aflate în derulare și că furnizorii nu au anunțat majorări de preț pentru noile contracte.
Totuși, acesta a avertizat că, dacă seceta și dezechilibrele din sistem se vor prelungi, costurile importurilor de energie din orele de consum maxim se vor reflecta, în cele din urmă, în prețurile plătite de consumatori.
România, sub presiunea secetei și a importurilor din orele de vârf
Luni dimineață, 3 august, autoritățile au desfășurat și o operațiune de urgență pentru creșterea debitului de apă către centrala nucleară.
Militarii au detonat stânca Pârjoaia folosind 180 de kilograme de explozibil, într-o intervenție coordonată împreună cu Administrația Națională „Apele Române”, pentru a facilita direcționarea unei cantități mai mari de apă spre Dunărea Veche, brațul care alimentează Cernavodă.
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat că operațiunea a fost un succes atât pentru navigație, cât și pentru funcționarea centralei, precizând că „orice zi în plus de funcționare a centralei de la Cernavodă este un câștig”. Potrivit acestuia, după detonare urmează evacuarea fragmentelor de stâncă și continuarea lucrărilor hidrotehnice menite să îmbunătățească alimentarea cu apă a centralei.
Oficialul a declarat că, în prezent, consumatorii sunt protejați de contractele aflate în derulare și că furnizorii nu au anunțat majorări de preț pentru noile contracte. Totuși, acesta a avertizat că, dacă seceta și dezechilibrele din sistem se vor prelungi, costurile importurilor de energie din orele de consum maxim se vor reflecta, în cele din urmă, în prețurile plătite de consumatori.
În paralel, Guvernul a alocat fonduri pentru lucrări hidrotehnice în zona Canalului Bala și a bazinului de aducțiune către Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, în încercarea de a menține în funcțiune Reactorul 2.
Totodată, Ministerul Energiei a făcut apel la populație și companii să reducă voluntar consumul în intervalele de seară și i-a încurajat pe prosumatorii care dețin baterii să livreze energie în rețea în orele de vârf.
Lipsa capacităților de stocare readuce în prim-plan diferențele dintre România și Bulgaria
În acest context, deputatul Claudiu Năsui a afirmat, într-o postare publicată pe Facebook, că România nu are doar o problemă de producție a energiei electrice, ci mai ales una de stocare.
Potrivit acestuia, Bulgaria cumpără energie ieftină din România în intervalele în care producția este ridicată, o stochează în baterii și o valorifică ulterior, când energia este mai scumpă.
„Bulgaria cumpără energie ieftină de la noi în timpul zilei, o stochează, după care ne-o vând înapoi seara, când aceeași energie e scumpă. Diferența e profit. Totul pentru că au investit în baterii”, a scris deputatul.
Acesta susține că România ar putea aplica același model fără investiții realizate exclusiv de stat și că prosumatorii ar putea contribui la echilibrarea sistemului energetic dacă legislația ar permite utilizarea mai eficientă a bateriilor.
Năsui afirmă că actualele reguli descurajează investițiile în stocare, susținând că energia stocată și reintrodusă în rețea este taxată de două ori prin TVA și accize.
De asemenea, deputatul consideră că procedurile administrative îi descurajează pe cei care doresc să instaleze baterii, arătând că persoanele care vor să devină prosumatori folosind doar sisteme de stocare sunt obligate să instaleze și panouri fotovoltaice, chiar și în situațiile în care acestea nu pot produce energie în mod eficient.
Deputatul propune eliminarea taxării pe care o consideră dublă pentru energia stocată și simplificarea regulilor pentru instalarea bateriilor și dezvoltarea prosumatorilor.
Specialiștii confirmă mecanismul, dar spun că traseul energiei nu poate fi demonstrat
Contactat de Digi24.ro, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a declarat că mecanismul descris de Năsui există pe piața regională, însă nu poate fi demonstrat că energia exportată de România este aceeași care revine ulterior în țară.
„Energia electrică nu are culoare. Nu știi dacă energia pe care ai vândut-o la ora 12:00 a fost consumată în Bulgaria sau a fost înmagazinată și revândută ulterior”, a explicat acesta.
Potrivit expertului, Bulgaria cumpără energie electrică în intervalele în care prețurile sunt reduse și o valorifică ulterior datorită capacităților mari de stocare. Energia respectivă poate fi comercializată în România, dar și în alte state din regiune, precum Serbia sau Ungaria.
Chisăliță apreciază că România a investit în ultimii ani în principal în capacități de producție, în timp ce Bulgaria a dezvoltat simultan atât producția, cât și sistemele de stocare.
„Dacă în România s-au construit capacități de producție și nu s-au construit capacități de stocare la niveluri semnificative, în Bulgaria cele două au mers în tandem”, a declarat acesta.
România produce mai multă energie regenerabilă decât Bulgaria, dar stochează de câteva ori mai puțin
Potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă, România dispune de aproximativ 10.100 MW instalați în capacități eoliene și fotovoltaice, inclusiv la prosumatori, în timp ce Bulgaria are aproximativ 6.700 MW.
Diferențele apar însă în ceea ce privește capacitățile de stocare.
Conform aceleiași analize, Bulgaria a depășit 2 GW putere instalată în baterii și aproape 8 GWh capacitate de stocare, în timp ce România dispune de aproximativ 0,6 GW putere instalată și puțin peste 1 GWh capacitate de stocare.
Raportat la producția de energie regenerabilă, Bulgaria dispune de capacități de stocare estimate la aproximativ 36-40%, în timp ce România se situează la aproximativ 6-7%.
„Stocarea, raportată la consum, aproape că nu există la noi”, a afirmat Dumitru Chisăliță.
Exporturi ieftine și importuri scumpe
Analiza Asociației Energia Inteligentă mai arată că România a exportat în aprilie anul acesta energie electrică la un preț mediu de aproximativ 50 euro/MWh, în timp ce în orele de consum maxim a importat energie la prețuri care au ajuns până la aproximativ 250 euro/MWh.
Potrivit datelor prezentate, importurile de energie electrică din Bulgaria au avut o valoare de aproximativ 33,4 milioane de euro, în timp ce exporturile României către această țară au însumat aproximativ 5 milioane de euro.
Cantitatea importată a fost de aproximativ două ori mai mare decât cea exportată, însă valoarea importurilor a fost de aproape șapte ori mai ridicată.
Expertul subliniază însă că aceste date nu demonstrează că România cumpără aceeași energie pe care a exportat-o anterior, ci reflectă modul în care funcționează piața regională de energie și diferențele dintre prețurile din timpul zilei și cele din orele de seară.
Cât pot contribui bateriile prosumatorilor
Deputatul susține că prosumatorii ar putea avea un rol important în echilibrarea sistemului energetic dacă ar putea încărca bateriile atunci când energia este ieftină și să o livreze în rețea în perioadele de consum ridicat.
Dumitru Chisăliță consideră însă că impactul actual este limitat deoarece numărul bateriilor instalate rămâne redus.
Potrivit acestuia, România are aproximativ 90.000 de prosumatori care dețin și baterii, în timp ce numărul total al prosumatorilor este mult mai mare.
Expertul a amintit că, în timpul dezbaterilor privind modificarea legislației, au existat propuneri pentru introducerea unei capacități minime de stocare asociate noilor instalații fotovoltaice, însă acestea nu au fost acceptate.
Taxarea energiei stocate
Claudiu Năsui susține că energia electrică este taxată de două ori atunci când este introdusă în baterii și ulterior reintrodusă în rețea, ceea ce reduce rentabilitatea investițiilor în sisteme de stocare.
Dumitru Chisăliță afirmă că situația diferă în funcție de tipul instalației.
Potrivit acestuia, în cazul bateriilor amplasate lângă parcuri fotovoltaice sau eoliene, energia este stocată înainte de a intra în sistemul energetic.
În schimb, atunci când o instalație de stocare este conectată independent la rețea și preia energie pentru a o reintroduce ulterior în sistem, aceasta utilizează infrastructura de transport în ambele sensuri, ceea ce presupune plata tarifelor aferente fiecărei utilizări.
