Video România și Serbia au semnat un memorandum pentru proiectul Porțile de Fier 3. Bolojan: „Energia a devenit un aspect de securitate”
România și Serbia au semnat joi, 16 iulie, un memorandum pentru schimbul de informații privind proiectul hidroenergetic Djerdap 3, cunoscut și ca Porțile de Fier 3, o centrală hidroelectrică cu acumulare prin pompaj.
Documentul creează cadrul pentru schimbul de informații și expertiză între cele două state, prin implicarea ministerelor de resort, a autorităților competente, instituțiilor și companiilor cu atribuții în domeniul energetic.
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, la ceremonia de semnare, că România și Serbia au deja o istorie lungă de cooperare în energie, prin proiectele Porțile de Fier I și II, construite împreună și aflate în funcțiune de zeci de ani.
„Astăzi (joi n.r.), deschidem discuția despre un posibil nou proiect”, a declarat oficialul.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Bolojan anunță noi investiții în infrastructura energetică: Se alocă 150 de milioane euro pentru dezvoltarea instalaţiilor de stocare
Vezi și Cât costă carburanții joi. Expert: Motorina ar putea trece din nou de 10 lei/litru
Bolojan: Energia a devenit un aspect de securitate
Premierul a subliniat că energia a devenit o temă de securitate, competitivitate economică și nivel de trai.
„Memorandumul pe care l-am semnat astăzi creează cadrul necesar pentru un schimb de informații privind proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Djerdap 3 și pentru a înțelege exact ce beneficii poate aduce, dar și ce impact poate avea. Avem nevoie de această abordare pentru că energia a devenit un aspect de securitate, de competitivitate economică și, în final, de nivel de trai.
Prețurile mari la energie afectează companiile, reduc investițiile și se regăsesc, direct sau indirect, în costurile suportate de cetățeni. În același timp, avem nevoie de capacități care să poată echilibra sistemul atunci când producția variază”, a transmis acesta.
Potrivit acestuia, centralele cu acumulare prin pompaj pot avea un rol important în stabilizarea sistemului energetic, deoarece pot stoca energie atunci când există surplus și o pot livra în rețea atunci când este nevoie. „Pe scurt, pot contribui la stabilitatea rețelei și la folosirea mai eficientă a energiei pe care o producem.”
Ce este proiectul Djerdap 3
Proiectul Djerdap 3 vizează dezvoltarea unei centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj și este considerat strategic pentru regiune, având potențialul de a crește capacitatea de stocare a energiei, de a consolida securitatea energetică și de a permite integrarea unui volum mai mare de energie din surse regenerabile în sistemele energetice ale celor două țări.
În iunie 2026, Guvernul a decis, în cadrul unei ședințe, „aprobarea negocierii și semnării Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia pentru facilitarea schimbului de informații privind proiectul centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Djerdap 3”, precum și „desemnarea domnului Ilie - Gavril Bolojan, prim- ministru interimar, ministrul Energiei, interimar, pentru a negocia și semna Memorandumul de Înțelegere privind privind facilitarea schimbului de informații privind proiectul centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Djerdap 3”.
Documentul este disponibil AICI.
„Partea română propune introducerea în textul memorandumului a necesității de a dezvolta proiectul Djerdap 3 în condiții rezonabile, care să reflecte interesele ambelor părți, respectiv fără a afecta negativ funcționarea sau producția de energie a hidrocentralelor de pe Dunăre, din partea română - Porțile de Fier I și II și, în același timp, fără a afecta implementarea proiectului FAST DANUBE II derulat, sub coordonarea ministerelor de transport ale Statului român și Republicii Bulgaria, de administrațiile de cale navigabilă, respectiv AFDJ RA Galați (RO) și IAPPD Ruse (BG).
Un alt aspect care trebuie considerat este cel legat de condițiile de defluent, în aval de Porțile de Fier II, și posibile provocări legate de terenurile riverane (maluri) în aval din România și Bulgaria, precum cele și cele de navigatie de pe Dunare.
Prin semnarea Memorandumului de Înțelegere se vor desemna puncte focale (de contact) compuse din reprezentanți ai ministerelor de resort din România și Republica Serbia, alte structuri guvernamentale sau autorități competente, instituții și companii cu expertiză”, se arată în documentul aprobat luna trecută.
Te-ar putea interesa și Paradox: UE importă cantităţi record de gaze lichefiate din Rusia în pofida sancțiunilor aplicate regimului de la Moscova
