UE analizează situația energetică din România din cauza nivelului scăzut al Dunării. „Nu există riscuri pentru alimentarea cu energie”
Comisia Europeană urmărește îndeaproape evoluția situației energetice din România, Ungaria, Bulgaria și alte state din regiune, pe fondul nivelului extrem de scăzut al Dunării, care afectează atât producția de energie nucleară, cât și transportul fluvial.
Executivul european a transmis marți, 4 august, că este pregătit să convoace Grupul de coordonare pentru energie electrică dacă situația se va agrava, însă, în prezent, nu există riscuri privind securitatea aprovizionării cu energie.
Declarațiile au fost făcute de purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene pentru energie, Anna-Kaisa Itkonen, în cadrul unui briefing de presă susținut la Bruxelles.
Potrivit oficialului european, Comisia colaborează în permanență cu autoritățile naționale și cu Rețeaua Europeană a Operatorilor de Transport și de Sistem pentru Energie Electrică (ENTSO-E), pentru a evalua impactul secetei asupra producției de energie și asupra funcționării rețelelor electrice.
„Nivelul scăzut al Dunării va avea în mod evident un impact asupra producției de energie nucleară de-a lungul fluviului, ceea ce privește mai multe state membre”, a declarat Anna-Kaisa Itkonen.
Ea a precizat că Executivul european este pregătit să convoace în orice moment Grupul de coordonare pentru energie electrică, dacă va fi necesară o coordonare suplimentară la nivel european.
Totuși, oficialul a subliniat că, în acest moment, nu există motive de îngrijorare privind alimentarea cu energie.
„În acest moment nu observăm probleme privind securitatea aprovizionării. Centralele nucleare au sisteme de rezervă, iar statele membre beneficiază de mecanisme regionale de solidaritate și de schimburi de energie electrică”, a explicat reprezentanta Comisiei Europene.
Te-ar putea interesa și E oficial: criza pe piața carburanților este redeclarată până la 31 octombrie. Nicușor Dan a promulgat legea
Fenomenele climatice extreme sunt deja incluse în planurile de risc
Întrebată dacă actuala situație ar putea determina o reevaluare a politicilor europene privind securitatea energetică și rolul energiei nucleare, Anna-Kaisa Itkonen a afirmat că riscurile climatice sunt deja integrate în legislația europeană.
Ea a amintit că regulamentul privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice obligă statele membre să ia în calcul scenarii precum seceta, valurile de căldură, inundațiile, atacurile cibernetice, lipsa combustibililor sau alte situații care pot afecta infrastructura energetică.
Potrivit Comisiei, vara aceasta reprezintă un exemplu al modului în care fenomenele meteorologice extreme pot influența simultan producția de energie și transportul pe Dunăre, însă astfel de riscuri sunt deja avute în vedere în planificarea europeană și națională.
Bruxelles: Energia nucleară rămâne o sursă sigură
Comisia Europeană respinge ideea că dificultățile provocate de secetă ar pune sub semnul întrebării fiabilitatea energiei nucleare.
Anna-Kaisa Itkonen a subliniat că Executivul european continuă să considere energia nucleară o sursă sigură, cu emisii reduse de carbon și produsă în interiorul Uniunii Europene.
„Nu aș spune în niciun fel că energia nucleară este nesigură din punct de vedere al funcționării. Ceea ce demonstrează această situație este că fenomenele climatice extreme trebuie integrate în planificarea riscurilor la nivel național”, a afirmat oficialul european.
Ea a explicat că reducerea temporară a producției unor reactoare nu a afectat alimentarea cu energie, deoarece statele membre pot apela la mecanismele regionale de solidaritate și la schimburile transfrontaliere de electricitate.
România încearcă să reducă consumul în orele de vârf
Autoritățile române au început deja să implementeze măsuri pentru gestionarea deficitului de producție de energie electrică, provocat de temperaturile ridicate și de reducerea producției hidro.
Marți, premierul interimar Ilie Bolojan s-a întâlnit cu principalii furnizori de energie pentru a analiza măsuri privind menținerea echilibrului în Sistemul Energetic Național, inclusiv identificarea unor soluții pentru reducerea voluntară a consumului în intervalele de vârf și asigurarea lichidității pe piață.
Specialiștii din sector recomandă consumatorilor și companiilor să își reprogrameze, pe cât posibil, activitățile cu consum ridicat de energie în afara intervalului 19:00-23:00, când cererea este cea mai mare, iar producția de energie regenerabilă este redusă.
Comisia Europeană își menține obiectivul eliminării energiei rusești
În cadrul briefingului de presă au fost discutate și importurile de petrol rusesc prin conducta Drujba către Ungaria și Slovacia.
Comisia Europeană a reafirmat că obiectivul rămâne eliminarea completă a energiei rusești de pe piața Uniunii Europene. Deși cele două state beneficiază încă de derogări care permit importurile de petrol rusesc, Bruxellesul afirmă că lucrează împreună cu autoritățile naționale pentru diversificarea surselor de aprovizionare.
În paralel, Executivul european pregătește o propunere legislativă care va viza eliminarea definitivă a petrolului rusesc de pe piața Uniunii Europene.
„Lucrăm în paralel la propunerea de interzicere a petrolului rusesc în Uniunea Europeană, iar aceasta va fi prezentată la momentul potrivit”, a declarat Anna-Kaisa Itkonen.