Unitatea 2 de la Cernavodă a fost oprită. România se bazează pe importuri și rezerve pentru acoperirea consumului
Unitatea 2 a centralei nucleare de la Cernavodă a fost oprită controlat joi, 13 august, la ora 10:53, în contextul situației dificile din sistemul energetic determinată de seceta hidrologică severă. Ministerul Energiei transmite că Sistemul Electroenergetic Național rămâne stabil, iar alimentarea cu energie electrică este asigurată în condiții normale.
Autoritățile estimează însă că oprirea Unității 2 va crește necesarul de importuri în orele de vârf. Pentru această seară, necesarul de import este estimat la până la 2.300 MW, în condițiile în care România dispune de o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW.
Necesarul de consum este acoperit printr-un mix format din producție hidro și eoliană, capacități aflate în rezervă pe gaze naturale și cărbune, precum și importuri de energie electrică.
Consumul de energie este estimat la 6.900 MW
În seara precedentă, consumul maxim instantaneu de energie electrică a fost de aproximativ 7.000 MW, cu circa 300 MW sub nivelul anticipat de Dispecerul Energetic Național.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
România, ultima din UE la finanțarea prin credite. Firmele au găsit alte surse pentru a se împrumuta
Pentru joi, consumul maxim este estimat la aproximativ 6.900 MW.
Ministerul Energiei precizează că România are și rezerve suplimentare de producție care pot fi activate în funcție de evoluția consumului și de necesitățile operative ale sistemului.
Printre acestea se află Grupul energetic Rovinari 4, cu o capacitate de 330 MW, precum și cel puțin 300 MW disponibili din producția Hidroelectrica, în limitele impuse de condițiile tehnice și de resursa de apă.
La acestea se adaugă capacități pe gaze naturale, cărbune, solar și eolian, precum și sisteme de stocare în baterii.
Producția eoliană poate ajuta sistemul în următoarele zile
Pentru următoarele șapte zile, prognozele indică un aport important al producției eoliene.
Producția medie este estimată la aproximativ 525 MW, în timp ce maximul ar putea ajunge la 1.560 MW. În perioadele cu vânt redus, producția eoliană ar putea coborî însă până la aproximativ 100 MW.
Prin urmare, disponibilitatea producției din surse regenerabile va varia semnificativ în funcție de condițiile meteorologice, iar sistemul va trebui să echilibreze în timp real producția internă, importurile și capacitățile de rezervă.
România a notificat Comisia Europeană privind situația energetică
Problemele sistemului energetic au fost discutate și la nivel european.
Ministerul Energiei a notificat Comisia Europeană, Direcția Generală Energie și grupul european Electricity Coordination Group cu privire la situația din România și la măsurile luate pentru menținerea siguranței în alimentarea cu energie electrică.
România transmisese anterior o alertă timpurie privind posibilitatea apariției unei crize de energie electrică, pe fondul secetei hidrologice severe și al efectelor acesteia asupra producției.
Pe 10 august, autoritățile au notificat Comisia Europeană cu privire la situația de criză, prezentând cauzele deteriorării situației și măsurile luate sau pregătite.
Oprirea Unității 2 vine după oprirea Unității 1
În cadrul reuniunii extraordinare a Electricity Coordination Group din 11 august, România a prezentat impactul nivelului foarte scăzut al Dunării asupra producției nucleare.
Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită pe 28 iulie, iar autoritățile anticipau și oprirea Unității 2. Cele două unități au împreună o capacitate de producție de aproximativ 1.400 MW, astfel că indisponibilitatea lor pune presiune suplimentară pe producția internă și crește nevoia de importuri.
Ministerul Energiei a transmis partenerilor europeni că România folosește cu prioritate producția internă disponibilă, resursele de stocare și schimburile comerciale transfrontaliere.
În cazul în care situația regională se va deteriora, România ar putea recurge și la mecanismele europene de sprijin între statele membre.
Consumul a scăzut voluntar cu până la 300 MW în orele de vârf
Autoritățile susțin că au observat deja o reducere voluntară a consumului în perioadele de vârf de aproximativ 200-300 MW, echivalentul a circa 3%-5%.
Ministerul Energiei poartă discuții cu marii consumatori industriali pentru mutarea anumitor activități în afara orelor de vârf și pentru devansarea unor lucrări de mentenanță.
Măsura poate reduce presiunea asupra sistemului în intervalele în care consumul este ridicat și producția internă este insuficientă.
România cere clarificări privind sprijinul european
În discuțiile cu Comisia Europeană și ENTSO-E, România a solicitat o evaluare regională actualizată și clarificări privind disponibilitatea efectivă a mecanismelor de asistență de urgență între operatorii de transport și de sistem.
Aceste mecanisme permit statelor membre să își acorde sprijin reciproc în situații de criză, în măsura în care există capacitate tehnică disponibilă.
În cazul României, autoritățile pot recurge, în funcție de evoluția situației, la consultări cu operatorii și autoritățile statelor vecine, utilizarea rezervelor disponibile și stabilirea cantităților de energie care pot fi furnizate în situații de urgență.
România pune sub semnul întrebării retragerea unor capacități pe cărbune
România a transmis că, în condițiile actuale, retragerea până la 31 august 2026 a celor 710 MW rămași din capacitățile pe cărbune asumate prin jaloanele PNRR ar putea genera riscuri suplimentare pentru siguranța sistemului energetic.
Subiectul urmează să fie notificat formal Comisiei Europene și discutat cu structurile europene competente.
În acest moment, Ministerul Energiei și Dispecerul Energetic Național monitorizează permanent producția, consumul, rezervele și schimburile de energie cu țările vecine. Scopul este menținerea echilibrului dintre producție și consum și asigurarea funcționării în siguranță a Sistemului Electroenergetic Național.
