România, printre statele cu cele mai mari scumpiri la carburanți din UE. Expert: „Prețurile sunt împinse în sus de factori interni”
România se numără printre țările europene în care carburanții s-au scumpit cel mai puternic în ultimul an, potrivit celor mai recente date Eurostat. În timp ce la nivelul Uniunii Europene prețurile combustibililor au crescut în medie cu 20,7% în perioada mai 2025 - mai 2026, în România avansul a fost de 30,4%.
Potrivit analistului economic Adrian Negrescu, această evoluție plasează România pe locul al patrulea în Uniunea Europeană în clasamentul scumpirilor la carburanți, după Bulgaria și Luxemburg.
„Datele statistice anunțate de Eurostat confirmă o realitate dureroasă pentru șoferii de la noi: România a devenit una dintre cele mai scumpe oaze energetice din Uniunea Europeană. În timp ce media europeană a creșterii prețurilor la carburanți a fost de 20,7%, România a explodat cu o creștere de 30,4%. Suntem pe locul 4 în UE la intensitatea scumpirilor din ultimul an”, a scris Adrian Negrescu într-o postare pe Facebook.
Diferențe majore față de alte state din regiune
Economistul atrage atenția asupra diferențelor semnificative dintre România și alte țări din Europa Centrală și de Est. De exemplu, în Ungaria, creșterea anuală a prețurilor la carburanți a fost de doar 3,5%.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Banii se scumpesc din nou. Războiul, inflația și datoriile schimbă direcția dobânzilor
„Acest ecart uriaș arată că prețurile din România nu mai sunt aliniate doar la cotațiile internaționale ale petrolului, ci sunt propulsate de factori interni, adică de taxele mari și de mecanismul de plafonare a adaosului comercial”, susține analistul.
Datele Eurostat mai evidențiază și evoluția motorinei în luna mai comparativ cu aprilie.
La nivel european, prețul motorinei a scăzut în medie cu 5,8% într-o singură lună. În Germania, reducerea a fost de 11,9%, în Grecia de 8,5%, iar în Irlanda de 8,1%.
„În esență, România a fost singura țară din cele 27 de state membre în care motorina s-a scumpit de la o lună la alta. În timp ce toată Europa a beneficiat de o corecție masivă în jos a prețurilor la pompă, rețelele de benzinării din țara noastră au continuat să majoreze tarifele”, a explicat Adrian Negrescu.
Cele trei explicații pentru prețurile ridicate
Potrivit economistului, există trei factori principali care au contribuit la această evoluție diferită față de restul Uniunii Europene.
1. Presiunea fiscală
Negrescu consideră că unele măsuri fiscale adoptate în ultimele luni au redus efectele pozitive ale ieftinirii petrolului pe piețele internaționale.
„Deciziile privind taxarea, plafonarea adaosului, ajustarea accizelor sau eliminarea unor subvenții la nivel național, au anulat efectul scăderii cotațiilor internaționale ale țițeiului”, afirmă acesta.
2. Reacția lentă a pieței la ieftiniri
Al doilea factor ține de comportamentul pieței locale a carburanților.
„Companiile petroliere din România reacționează extrem de rapid la scumpirile de pe bursa internațională, însă aplică ieftinirile cu o lentoare asimetrică. Este fenomenul economic cunoscut sub numele de 'rachetă și parașută': prețurile urcă precum o rachetă și coboară lent, ca o parașută”, a explicat economistul.
3. Costurile logistice și contextul geopolitic
Potrivit analistului, schimbările din lanțurile de aprovizionare și costurile logistice mai ridicate contribuie, de asemenea, la menținerea unor prețuri ridicate.
„Costurile de logistică și reconfigurarea rutelor de aprovizionare pentru rafinăriile locale în noul context geopolitic din 2026 mențin o presiune artificială pe prețul final de la pompă”, spune Negrescu.
Dezbaterea privind plafonarea adaosului comercial
Analiza lui Adrian Negrescu vine în contextul unei controverse tot mai mari legate de plafonarea adaosului comercial la carburanți, măsură introdusă prin OUG nr. 19/2026 și completată ulterior prin OUG nr. 24/2026.
Într-o analiză publicată de președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, a susținut că mecanismul ar putea avea efectul opus celui urmărit și ar putea contribui la menținerea unor prețuri mai ridicate la pompă, chiar și atunci când petrolul se ieftinește.
Potrivit acestuia, plafonul impus de stat poate deveni în practică un reper pentru piață, în loc să funcționeze doar ca o limită maximă.
„Ceea ce a fost conceput ca un plafon poate deveni un prag de referință. În loc să stimuleze concurența, plafonul ajunge să ofere tuturor participanților o indicație clară asupra nivelului considerat acceptabil”, a explicat Chisăliță.
Vezi și De ce nu se ieftinesc carburanții odată cu petrolul. Explicația specialiștilor
