Amenzi record în sectorul bancar. Consiliul Concurenței sancționează 10 mari bănci cu 710 mil. euro pentru manipularea ROBOR
Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei (aproximativ 710 milioane de euro), după ce a constatat încălcarea regulilor de concurență prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a indicelui ROBOR. Potrivit autorității de concurență, instituțiile de credit participante la procedura de fixing și-au coordonat comportamentul prin schimburi de informații confidențiale și strategice privind nivelul ROBOR, influențând procesul în care ar fi trebuit să transmită independent cotațiile utilizate pentru calcularea indicelui.
Investigația, declanșată din oficiu în octombrie 2022, a vizat o posibilă înțelegere sau practică concertată între cele 10 bănci participante la stabilirea ROBOR, în cadrul procedurii de „fixing”.
ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare pentru depozitele plasate între cele 10 instituții de credit relevante din punctul de vedere al activității pe piața monetară interbancară din România, selectate pe baza unor criterii de performanță stabilite de Banca Națională a României (BNR).
Cele 10 bănci participante la calculul ROBOR sunt: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD ‐ Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam, OTP Bank România, Raiffeisen Bank şi Unicredit Bank.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Finala Cupei Mondiale 2026, pe cale să devină cel mai scump eveniment sportiv din istorie. Ce este efectul Messi
„Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme. Decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale și au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, citat într-un comunicat de presă de duminică, 7 iunie.
Te-ar putea interesa și ROBOR, apărat de BNR: „Este absurd să ne întrebăm de ce a crescut”. Inflația și politica monetară, motivele invocate
Cum au fost împărțite amenzile
Valoarea amenzilor aplicate este următoarea:
- Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei;
- BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei;
- Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei;
- Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei;
- ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei;
- Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei;
- Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei;
- CEC Bank SA: 332,98 milioane lei;
- UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei;
- Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei;
- Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei.
Ce a constatat autoritatea de concurență
În urma investigației, Consiliul Concurenței a concluzionat că băncile și-au coordonat comportamentul în perioada fixingului ROBOR, atunci când cotațiile ferme transmise ar trebui să fie independente și confidențiale.
„Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotațiile ferme ar trebui să fie independente, băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților. Independența cotațiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacții nu poate fi folosită ca indicator relevant.
Rezultatul procedurii de fixing este folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite. Astfel, un nivel crescut al acestui indice poate fi favorabil creditorilor, dar afectează în mod direct consumatorii și ceilalți debitori ale căror contracte sunt raportate la ROBOR. Confidențialitatea cotațiilor ferme din perioada de fixing este prevăzută atât de regulile de concurență, cât și de reglementările naționale și europene sectoriale”, a detaliat autoritatea de concurență.
Pentru a nu perturba funcționarea pieței, băncile au la dispoziție o perioadă de 60 zile de la primirea motivării deciziei de sancționare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurențiale. Aceste planuri vor fi aprobate de către Consiliul Concurenței, oferind astfel băncilor certitudine juridică.
„Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Transparența tranzacțiilor este benefică în unele situații. Problema apare însă în cazul cotațiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidențiale, aspect esențial în cazul maturităților unde volumul tranzacțiilor efective este redus. Având în vedere volumul mare de credite, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale”, a adăugat președintele Consiliului Concurenței.
Deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pune în aplicare decizia de sancționare a autorității de concurență și execută amenzile.
Decizia autorității de concurență poate fi atacată la Curtea de Apel în 30 de zile de la comunicarea motivării.
Ce spun băncile
Anterior acestor concluzii, Asociația Română a Băncilor (ARB) a transmis încă din aprilie că instituțiile de credit respectă legislația în stabilirea indicelui ROBOR.
Inclusiv recent, președintele Asociației Române a Băncilor (ARB), Bogdan Neacșu, a susținut că investigația Consiliului Concurenței privind o posibilă coordonare între bănci la stabilirea indicelui ROBOR a generat „multă neclaritate și chiar dezinformare” în spațiul public. Oficialul afirmă că nu a existat nicio înțelegere între instituțiile de credit și că piața monetară este strict reglementată și supravegheată de Banca Națională a României (BNR).
„Sunt chestiuni luate din context şi puse în acest raport de investigaţie, fără să fie o chestie foarte serioasă şi care a condus la multă neclaritate şi, aş spune, chiar dezinformare în spaţiul public”, declara el într-o conferință de specialitate de pe 2 iunie.
Neacșu, care este și președinte executiv al CEC Bank, a respins ferm ideea existenței unui cartel bancar.
„Nu a fost niciodată vorba despre vreo înţelegere între bănci sau vreun aspect care să conducă la aceste elemente de coluziune, cum am fost confruntaţi în această investigaţie. Vorbim de transparenţă. Vorbim de o piaţă foarte bine reglementată, la care operatorul pieţei se cheamă Banca Naţională a României şi unde avem reguli stricte de a opera în această piaţă. Vorbim de asigurarea lichidităţii în sistem. Există bănci care au mai multă lichiditate, sunt bănci care au mai puţină lichiditate. ROBOR te asigură să formezi, dacă vreţi, un preţ al banilor la momentul respectiv”, a mai spus acesta.
Reacția BNR și tensiunile din spațiul public
Guvernatorul Mugur Isărescu a calificat, recent, unele acuzații drept „confuzii” privind funcționarea pieței monetare, avertizând asupra riscului unor interpretări eronate.
„Discuția cu ROBOR-ul iar a apărut și tulbură societatea românească. Realizez cât este de periculoasă. Nu pot să intru în foarte multe detalii. Există un procedeu în derulare între bănci. Cum funcționează sistemul bancar într-o economie de piață? ROBOR-ul este indicele pieței interbancare. Înainte se spunea că este ceva pentru împovărarea creditelor la diverși creditori. Cotațiile ferme sunt ferme, nu sunt indicative.
Cum se joacă băncile, trezorierii cu cotațiile, având un singur scop, să-l exploateze pe bietul debitor. Acum se spune clar: cotațiile ferme sunt cotații ferme. Acuza principală: au loc înțelegeri neconcurențiale între băncile comerciale, un fel de cartelizare. Piața monetară este formată din Banca Națională și băncile comerciale. Piața monetară sau interbancară este esențială, prin ea se transmite politica monetară. Noi nu stăm acolo într-un tur de fildeș și decidem să majorăm dobânda”, a transmis Mugur Isărescu
Citește și Isărescu: Discuția cu ROBOR-ul tulbură societatea românească
Poziția a fost criticată de Blocul Național Sindical, care a acuzat BNR de „intimidarea” investigației și a cerut înființarea unei comisii parlamentare de anchetă.
