Amenzile-record din dosarul ROBOR, contestate de bănci. Instituțiile sancționate anunță că vor merge în instanță. Toate reacțiile

Redacția Digi Economic Data publicării: Data actualizării:
curs valutar
sursa: shutterstock.com/

Marile bănci sancționate în dosarul ROBOR resping concluziile Consiliului Concurenței și anunță că vor contesta în instanță decizia prin care autoritatea a aplicat amenzi totale de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro.

Instituțiile de credit susțin că au respectat legislația și regulile care guvernează stabilirea indicelui ROBOR, în timp ce autoritatea de concurență acuză coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de fixing.

Amintim că Consiliul Concurenței a aplicat amenzi totale de 3,73 miliarde de lei (aproape 710 milioane de euro) la 10 bănci, după ce a identificat încălcări ale normelor de concurență prin colaborarea în stabilirea indicelui ROBOR.

Autoritatea de concurență a declarat că băncile implicate în procesul de fixare și-au coordonat acțiunile prin schimburi de date confidențiale și strategice referitoare la nivelul ROBOR, afectând modul în care ar fi trebuit să transmită în mod independent cotele pentru a calcula indicele.

Reacțiile au apărut deja din partea băncilor, anunțând că vor utiliza căile legale disponibile pentru a contesta sancțiunile.

Banca Transilvania: „Vom lupta să ne dovedim nevinovăția”

Banca Transilvania, instituția care a primit cele mai mari sancțiuni în cadrul investigației, a transmis că va ataca decizia în instanță și că acuzațiile formulate de Consiliul Concurenței sunt nefondate.

Directorul general al băncii, Omer Tetik, a declarat că instituția a acționat „corect și legal” și a criticat dur concluziile investigației. Potrivit acestuia, decizia autorității „dovedește o profundă lipsă de înțelegere a funcționării sistemului financiar și a regulamentelor privind calcularea ROBOR”.

Oficialul BT a afirmat că banca își va apăra reputația și va încerca să demonstreze în instanță că nu a încălcat regulile de concurență. El a mai susținut că sancțiunea riscă să afecteze percepția asupra sistemului bancar într-o perioadă dificilă pentru economie.

Banca Transilvania a fost sancționată cu 875,74 milioane de lei pentru propria activitate și cu încă 85,03 milioane de lei pentru fapte atribuite OTP Bank România înainte de integrarea acesteia în grup.

Vezi și Amenzi record în sectorul bancar. Consiliul Concurenței sancționează 10 mari bănci cu 710 mil. euro pentru manipularea ROBOR

ING Bank: Concluziile investigației se bazează pe o înțelegere eronată a pieței interbancare

ING Bank România a anunțat că va contesta decizia Consiliului Concurenței, după ce a fost sancționată cu 405,91 milioane de lei în cadrul investigației privind stabilirea indicelui ROBOR.

Banca respinge concluziile autorității și susține că acestea sunt „profund neîntemeiate și bazate pe o înțelegere eronată a modului de funcționare a pieței monetare interbancare”.

Instituția afirmă că și-a desfășurat activitatea în conformitate cu reglementările legale și normele aplicabile, în cadrul supravegheat de Banca Națională a României, și că mecanismele de control la care a fost supusă nu au identificat deficiențe.

ING Bank a precizat că va utiliza toate căile legale disponibile pentru contestarea sancțiunii, susținând că a acționat „corect, legal și cu respectarea obligațiilor față de clienți și piață”.

BRD contestă concluziile investigației

Și BRD-Groupe Société Générale a anunțat că va contesta decizia Consiliului Concurenței, după ce a primit o amendă de 412,47 milioane de lei.

Banca susține că și-a desfășurat activitatea în deplină conformitate cu legislația și regulamentele aplicabile și afirmă că a respectat întocmai procedurile privind stabilirea ratei ROBOR. În comunicatul transmis după anunțarea sancțiunilor, BRD și-a exprimat „dezacordul ferm” față de concluziile investigației.

Reprezentanții instituției consideră paradoxal faptul că respectarea strictă a cadrului de reglementare a condus la aplicarea unei sancțiuni și spun că instanțele de judecată vor avea rolul de a clarifica situația.

Totodată, banca atrage atenția asupra impactului reputațional pe care o astfel de decizie îl poate avea asupra întregului sector bancar, într-un moment în care finanțarea economiei și stabilitatea financiară sunt considerate esențiale.

Vezi și Investigația ROBOR a creat „neclaritate și dezinformare”, susține președintele Asociației Române a Băncilor

UniCredit: Decizia este „injustă și nefundamentată”

UniCredit Bank a adoptat o poziție similară și a anunțat că va ataca în instanță sancțiunea de 431,03 milioane de lei.

Banca afirmă că decizia Consiliului Concurenței este „injustă și nefundamentată” și susține că argumentele tehnice și juridice prezentate pe parcursul investigației nu au fost analizate corespunzător.

Reprezentanții UniCredit și-au exprimat nemulțumirea față de modul în care a fost gestionată investigația și spun că vor prezenta în fața instanței dovezi care, în opinia lor, demonstrează nevinovăția băncii. Instituția și-a exprimat încrederea că procesul judiciar va clarifica situația și va permite restabilirea reputației sale.

CEC Bank: Decizia este „profund nejustificată”

CEC Bank a anunțat că va contesta în instanță amenda de 332,98 milioane de lei aplicată de Consiliul Concurenței în dosarul ROBOR și respinge acuzațiile privind manipularea indicelui.

Într-un comunicat transmis luni, banca susține că activitatea sa pe piața monetară interbancară a fost „strictă, transparentă și conformă cu cadrul legal și regulatoriu în vigoare”, inclusiv cu regulamentele Băncii Naționale a României și standardele europene aplicabile instituțiilor de credit.

CEC Bank consideră că decizia autorității este „profund nejustificată, lipsită de fundament juridic solid și bazată pe interpretări eronate ale mecanismelor de piață”. Instituția afirmă că a cooperat pe deplin pe durata investigației și susține că nu a existat nicio coordonare ilegală cu alte bănci în procesul de stabilire a ROBOR.

Banca a anunțat că va ataca sancțiunea la Curtea de Apel București și, dacă va fi necesar, va continua demersurile juridice până la ultimul grad de jurisdicție disponibil, inclusiv la nivel european. De asemenea, reprezentanții instituției spun că amenda nu va afecta capacitatea băncii de a-și respecta obligațiile față de clienți și parteneri.

Vezi și Scandalul ROBOR: Băncile susțin că nu au încălcat regulile și avertizează asupra riscurilor pentru piață. Cum a evoluat investigația 

Raiffeisen Bank: Investigația nu a identificat o înțelegere între bănci

Raiffeisen Bank România a anunțat că va contesta în instanță amenda de 442,49 milioane de lei aplicată de Consiliul Concurenței în dosarul ROBOR și susține că investigația nu a identificat dovezi privind existența unei înțelegeri între instituțiile de credit participante la stabilirea indicelui.

Într-un comunicat transmis după anunțarea sancțiunilor, banca și-a exprimat dezacordul față de concluziile autorității și a afirmat că acestea „nu reflectă realitățile pieței interbancare” și nici cadrul legal care reglementează mecanismul ROBOR.

Potrivit Raiffeisen Bank, ROBOR este un mecanism strict reglementat, iar transparența cotațiilor reprezintă „o caracteristică intrinsecă a sistemului de fixing și nicidecum o opțiune a băncilor participante”. Instituția a anunțat că va contesta decizia în instanță și și-a exprimat încrederea că judecătorii vor confirma legalitatea și corectitudinea conduitei sale.

Exim Banca Românească va contesta decizia

Exim Banca Românească a anunţat că va contesta în instanţă decizia Consiliului Concurenţei.

„Exim Banca Românească respinge ferm concluziile investigaţiei derulate de Consiliul Concurenţei, care vizează conduita sa în procesul de fixing al pieţei, considerând că acestea nu reflectă modul în care banca a contribuit în permanenţă, cu respectarea deplină a normelor Băncii Naţionale a României, la funcţionarea pieţei monetare interbancare din România”, se arată într-un comunicat de presă.

Potrivit instituției, anumite concluzii rezultate din minuta deliberării „par să se bazeze pe o înţelegere neancorată în realitate a mecanismelor specifice pieţei monetare” şi nu reflectă rolul cadrului reglementat şi al supravegherii exercitate de banca centrală.

„Exim Banca Românească va contesta decizia în instanţă şi va utiliza toate căile legale disponibile pentru a demonstra corectitudinea conduitei sale, cu convingerea că instanţele vor confirma legalitatea şi responsabilitatea acţiunilor sale.”

BCR respinge concluziile

Banca Comercială Română a luat act de comunicarea publică, dar nu a primit decizia finală motivată şi respinge „în mod ferm” concluziile comunicate, pe care le consideră neîntemeiate, atât în fapt, cât şi în drept.

„BCR a luat act de comunicarea publică a Consiliului Concurenţei, însă precizează că, la acest moment, nu a primit decizia finală motivată a autorităţii. BCR respinge, în mod ferm, concluziile comunicate şi le consideră neîntemeiate, atât în fapt, cât şi în drept. Din perspectiva BCR, poziţia Consiliul Concurenţei în acest caz este cu atât mai surprinzătoare cu cât aceeaşi autoritate a mai analizat în trecut procedura de stabilire a indicilor ROBID/ROBOR şi a constatat, în urmă investigaţiei închise în anul 2013, inexistenţa vreunei încălcări a normelor de concurenţă. Această schimbare de abordare ridică probleme de predictibilitate şi consecvenţă a practicii administrative proprii”, se menţionează într-un raport al băncii transmis Bursei de Valori Bucureşti.

Potrivit sursei citate, mecanismul ROBOR a fost şi rămâne un mecanism cunoscut, accesibil şi transparent, desfăşurat într-un cadru sectorial specific, supravegheat de Banca Naţională a României şi guvernat de reguli aplicabile pieţei monetare interbancare emise de către banca centrală.

„În acest context, orice susţinere privind existenţa unui pretins schimb de informaţii confidenţiale şi strategice trebuie analizat strict prin raportare la cadrul concret al procedurii de fixing, la informaţiile efectiv disponibile în piaţă şi la obligaţiile reale aplicabile participanţilor. BCR apreciază totodată că referirile generale la practici sancţionate în alte jurisdicţii nu pot substitui analiza concretă a cadrului normativ, factual şi instituţional aplicabil procedurii ROBOR din România. Orice comparaţie cu alte cazuri internaţionale trebuie să fie relevantă, riguroasă şi aplicabilă circumstanţelor concrete ale pieţei locale şi ale mecanismului ROBOR.”

Ce a constatat Consiliul Concurenței în dosarul ROBOR

Potrivit Consiliului Concurenței, investigația începută în octombrie 2022 a evidențiat existența unor schimburi de informații confidențiale și strategice între băncile participante la procedura de fixing ROBOR.

Autoritatea susține că, în perioada în care instituțiile financiare transmiteau cotațiile utilizate pentru calcularea indicelui, acestea și-ar fi coordonat comportamentul în funcție de informațiile primite de la concurenți.

În opinia Consiliului Concurenței, acest lucru a afectat independența procesului de stabilire a ROBOR și a încălcat atât legislația națională în domeniul concurenței, cât și prevederile Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene.

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a precizat că decizia nu vizează politicile bancare sau reglementările sectoriale, ci exclusiv comportamentul instituțiilor de credit în timpul fixingului ROBOR.

El a subliniat că independența cotațiilor este esențială, mai ales pentru maturitățile unde volumul tranzacțiilor efective este redus și unde chiar variații foarte mici ale indicelui pot genera efecte financiare importante pentru debitori.

Cele mai mari amenzi din istoria sectorului bancar românesc

Valoarea totală a sancțiunilor aplicate depășește 3,7 miliarde de lei, ceea ce transformă această decizie într-unul dintre cele mai importante cazuri de concurență din sectorul financiar românesc.

Cele mai mari amenzi au fost aplicate Băncii Transilvania, Băncii Comerciale Române, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank, BRD și ING Bank. Pe lista instituțiilor sancționate se mai regăsesc CEC Bank, Exim Banca Românească, Intesa Sanpaolo România și Libra Internet Bank.

Decizia este executorie, iar amenzile reprezintă venituri la bugetul de stat. În același timp, băncile au dreptul să conteste sancțiunile la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării.

Vezi și ROBOR, apărat de BNR: „Este absurd să ne întrebăm de ce a crescut”. Inflația și politica monetară, motivele invocate