ANAF a sesizat Parchetul în cazul RICHRBT. Sunt implicate rețele transfrontaliere de evaziune fiscală
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a sesizat Parchetul în cazul unei reţele transfrontaliere de evaziune fiscală şi spălare de bani, iar prejudiciul adus bugetului de stat fiind estimat la aproape 6 milioane de lei.
„Cazul RICHRBT" a ajuns pe masa procurorilor și face referire la un grup de 17 firme implicate în multiple acţiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, fals, uz de fals şi constituire de grup infracţional organizat.
Investigaţia arată că reţeaua acţiona coordonat în România, Belgia şi Bulgaria printr-un modus operandi similar. Reţeaua era coordonată de doi cetăţeni români.
„Ancheta s-a derulat în perioada august 2024 - august 2025 şi a vizat un grup infracţional organizat cu activitate transfrontalieră (România - Belgia - Bulgaria), coordonat de două persoane cu cetăţenie română. Investigaţia a fost demarată după ce inspectorii Antifraudă au constatat tranzacţii comerciale fictive în domeniul panourilor fotovoltaice, realizate prin intermediul unor firme preluate fraudulos şi folosite pentru a evita plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat", precizează ANAF.
Verificările au fost efectuate atât prin interogarea bazelor de date ANAF, cât şi în baza schimbului de informaţii cu instituţiile statului şi statele membre UE.
Fraudă în baza măsurilor laxe de verificare
Din punct de vedere fiscal, prejudiciul estimat adus bugetului de stat este de aproape 6 milioane de lei, rezultat din neplata TVA-ului şi a impozitului pe profit aferente operaţiunilor comerciale fictive.
Potrivit datelor din dosar, grupul a acţionat coordonat printr-un sistem complex care implica:
- preluarea frauduloasă a unor firme existente şi transmiterea fictivă de părţi sociale;
- folosirea de persoane vulnerabile sau cetăţeni străini ca administratori şi asociaţi;
- utilizarea de documente şi identităţi false, inclusiv certificate digitale obţinute nelegal;
- mutarea fictivă a sediilor şi schimbarea denumirilor firmelor pentru a îngreuna verificările;
- deschiderea de conturi pe platforme financiare care nu solicitau verificarea identităţii, dar şi conturi bancare aparent legitime;
- folosirea aplicaţiilor criptate şi a VPN-urilor (reţele virtuale private care maschează identitatea şi locaţia utilizatorului, oferind acces anonim la internet) pentru comunicare şi transfer de date.
Rezultatele anchetei indică o reţea complex organizată, în care fiecare nivel avea un rol distinct - de la coordonatori şi intermediari până la persoane interpuse folosite pentru deschiderea conturilor bancare şi semnarea formală a documentelor comerciale.
Au fost aplicate măsuri asigurătorii asupra bunurilor şi conturilor bancare ale firmelor implicate, iar sumele confiscate până în prezent depăşesc 1,3 milioane de lei. Totodată, peste 6.000 de panouri fotovoltaice cu o valoare totală estimată la 1,65 milioane de lei au fost confiscate în cadrul operaţiunii.
