ANAF schimbă regulile jocului: control mai dur și intervenție timpurie în insolvențe

Bianca Bâlu Data publicării:
companii
Sursa: shutterstock.com

Noile modificări legislative în domeniul insolvenței schimbă modul în care Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) tratează companiile cu dificultăți financiare. Accentul se mută de la constatarea falimentului la identificarea timpurie a problemelor, într-un context în care recuperarea datoriilor la buget rămâne o provocare.

Potrivit unei analize realizată de o companie specializată în lucrări de administrare și lichidare complexe, inspectorii fiscali vor analiza mult mai atent activitatea firmelor din perioada premergătoare intrării în insolvență, cu scopul de a detecta din timp semnalele de deteriorare financiară.

Datele arată presiuni crescute asupra bugetului

România continuă să se confrunte cu dificultăți în colectarea veniturilor, iar insolvența a reprezentat frecvent un blocaj în recuperarea creanțelor. Datele ANAF arată că aproximativ 18% dintre procedurile aflate în derulare aparțin unor contribuabili care sunt în insolvență de peste 10 ani.

În acest interval, arieratele nerecuperate au crescut cu 155%, ceea ce evidențiază presiunea asupra bugetului de stat. În plus, în cazul marilor datornici, o parte semnificativă a obligațiilor fiscale a fost acumulată chiar în timpul procedurilor de reorganizare, depășind datoriile inițiale.

Vezi și Arieratele statului au crescut în 2026. Ce înseamnă și de ce sunt importante pentru economie

Numărul insolvențelor este în creștere

Datele publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) arată o creștere a numărului de insolvențe în 2026. În primele două luni ale anului au fost înregistrate 1.091 de cazuri, în creștere cu 13,17% față de perioada similară din 2025.

Vezi și Creștere semnificativă a dosarelor de insolvență în România în martie. Care sunt cele mai vulnerabile sectoare

Bucureștiul concentrează cele mai multe cazuri, cu 222 de insolvențe, în scădere cu 8,64% comparativ cu anul anterior. Cele mai afectate sectoare sunt comerțul, construcțiile, industria prelucrătoare și transportul.

Noile reglementări introduc mecanisme de avertizare timpurie, prin care ANAF va transmite notificări companiilor imediat ce acestea înregistrează datorii semnificative. Scopul este încurajarea intervenției rapide și evitarea intrării în insolvență.

„Trecem printr-o perioadă tulbure pentru economie în care provocările financiare sunt la tot pasul. Pentru orice companie, indiferent de mărime, monitorizarea activă a relațiilor comerciale și a fluxurilor financiare trebuie să se afle în prim-plan”, a declarat Ovidiu Neacșu, partener coordonator al companiei.

Soluții de restructurare înainte de faliment

Legislația actualizată, prin Legea 216/2022, introduce instrumente de restructurare preventivă, menite să ajute companiile să evite falimentul. Printre acestea se numără acordul de restructurare și concordatul preventiv.

„Acordul de restructurare reprezintă o procedură confidențială și parțial extrajudiciară, gândită special pentru intervenții rapide. Este ideal pentru companiile care au detectat problemele din timp și doresc să le rezolve discret”, a explicat Ovidiu Neacșu.

Concordatul preventiv este o procedură judiciară mai complexă, care oferă protecție împotriva executărilor silite. Odată deschisă procedura, acestea sunt suspendate automat pentru patru luni, perioadă ce poate fi extinsă până la un an.

Noua abordare legislativă reflectă o schimbare de paradigmă în mediul economic, de la reacție la prevenție. Eficiența acestor mecanisme depinde de momentul intervenției.

„Succesul acestor mecanisme depinde aproape exclusiv de momentul în care sunt activate. Cu cât un manager recunoaște mai devreme problemele de lichiditate, cu atât șansele de salvare cresc semnificativ”, a mai declarat Ovidiu Neacșu.