Analiză: Riscul de neplată în România și efectul de domino în lanțurile de aprovizionare
O analiză realizată de o companie de consultanță financiară și remisă miercuri, 29 aprilie, indică o deteriorare a disciplinei de plată în mediul de business românesc. În primul trimestru al anului 2026, peste 1.600 de companii au intrat în incapacitate de plată, generând datorii totale de 2,74 miliarde de lei și afectând peste 7.000 de locuri de muncă.
Acest fenomen are loc pe fondul unei creșteri globale a insolvențelor corporative, estimată la 19%.
Datele statistice relevă că peste 40% din facturile emise între partenerii de afaceri sunt achitate cu întârziere, termenul mediu de încasare depășind pragul critic de 46 de zile.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Luca Niculescu vizează eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027: „Descurajează investițiile și afectează competitivitatea companiilor”
În numeroase sectoare, încasarea efectivă a creanțelor are loc după un interval de 60 de zile. Această vulnerabilitate este amplificată de faptul că aproximativ 52% din vânzările din sectorul B2B (Business-to-Business) autohton se bazează pe credit comercial.
Experții companiei semnalează că degradarea bonității clienților este vizibilă prin trecerea de la achitarea integrală a facturilor la plăți parțiale și fragmentate.
De asemenea, analiza evidențiază o creștere a disputelor comerciale folosite ca pretext pentru amânarea plăților, precum și anomalii în volumele comenzilor efectuate pe credit înaintea unei posibile prăbușiri a debitorului.
Sectoarele cele mai expuse
Vulnerabilitatea afacerilor din România se manifestă cu precădere în ramurile economice dependente de costuri logistice și energetice mari:
- Transporturi și Logistică: Acest sector operează cu marje de profit minime, fiind direct afectat de prețul carburanților (care a atins 9,59 lei/l la motorină pe 29 aprilie). O creștere de 15-20% a costurilor operaționale poate anula profitabilitatea acestor operatori în câteva luni;
- Construcții: Specificul decontărilor etapizate a dus la depășirea pragului de 60 de zile pentru termenul mediu de încasare, crescând riscul unui efect de domino pe întregul lanț de furnizori;
Industria Energointensivă: Metalurgia și chimia resimt presiunea volatilității tarifelor la energie, în timp ce retailul non-alimentar suferă din cauza încetinirii ritmului de vânzare a stocurilor.
În contrast, sectoarele farmaceutic, alimentar și de utilități prezintă o reziliență mai mare, susținută de o cerere constantă.
„Monitorizarea constantă a bonităţii clienţilor noi, dar şi a celor tradiţionali, a devenit vitală. Totodată, utilizarea unor instrumente financiare sigure, cum ar fi asigurarea de credit comercial, ajută la transferul riscului şi asigură supravieţuirea companiei atunci când un partener intră în incapacitate de plată'', afirmă Ovidiu Neacşu, partener coordonator al companiei.
Indicatorii macroeconomici și contextul politic
Evoluția negativă a creditului comercial survine într-un moment de scădere a volumelor brute în comerțul cu ridicata, unde datele INS din februarie indicau deja o contracție de 1,6% pe primele două luni ale anului.
Vezi și GRAFICE Comerțul cu ridicata stagnează: Agricultura crește, consumul de alimente scade
De asemenea, scăderea cifrei de afaceri în serviciile prestate întreprinderilor, în special în transporturi (-8,0% la începutul anului), confirmă presiunea pe cash-flow descrisă în analiză.
Din punct de vedere politic și strategic, deblocarea programului militar SAFE (16,6 miliarde de euro) și implementarea jaloanelor PNRR, precum Legea Salarizării, pot fi considerate elemente esențiale pentru menținerea lichidității în piață.
Totuși, incertitudinea guvernamentală generată de moțiunea de cenzură depusă pe 28 aprilie poate întârzia măsurile de sprijin pentru companiile aflate în dificultate, precum acordurile de restructurare sau concordatul preventiv.
Compania de consultanță recomandă managerilor trecerea la un management proactiv al riscului, utilizarea asigurărilor de credit comercial și monitorizarea indicatorilor operaționali în timp real, având în vedere că bilanțurile contabile anuale nu mai reflectă realitatea volatilă a pieței din 2026.
„Antreprenorii trebuie să ştie că pot evita aceste situaţii prin dezvoltarea unor programe de însănătoşire a business-ului, de la acordul de restructurare la concordatul preventiv", conchide Ovidiu Neacşu.
