Asociaţia bancherilor reacționează după amenzile din dosarul ROBOR: Clienții sunt instigați prin inducerea de speranțe false
Asociația Română a Băncilor (ARB) a reacționat pentru prima dată după sancțiunile aplicate de Consiliul Concurenței celor zece bănci participante la stabilirea indicelui ROBOR, respingând acuzațiile și anunțând că va susține toate demersurile legale pentru anularea deciziei. „Clienții băncilor cu credite ancorate în ROBOR sunt instigați prin inducerea de speranțe false. Asistăm din nou siderați la o decizie abuzivă și injustă care îndepărtează investitorii”, a transmis asociația joi, 11 iunie.
Reacția vine după ce Consiliul Concurenței a sancționat recent instituțiile de credit pentru coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de fixing, prin schimburi de informații considerate confidențiale și strategice privind nivelul ROBOR. Băncile au anunțat deja că vor contesta în instanță decizia.
ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare pentru depozitele plasate între cele 10 instituții de credit relevante din punctul de vedere al activității pe piața monetară interbancară din România, selectate pe baza unor criterii de performanță stabilite de Banca Națională a României (BNR).
RECOMANDAREA NOASTRĂ
După BNR, și Guvernul susține schimbarea regulilor la bancomate. Clienții ar putea retrage orice sumă
Cele 10 bănci participante la calculul ROBOR sunt: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD ‐ Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam, OTP Bank România, Raiffeisen Bank şi Unicredit Bank.
ARB cere explicații Consiliului Concurenței
Asociația solicită public Consiliului Concurenței să prezinte concret reglementările care ar fi fost încălcate și mecanismele prin care s-ar fi produs distorsionarea pieței.
Potrivit ARB, Banca Națională a României este instituția care organizează, reglementează și supraveghează funcționarea pieței monetare interbancare, inclusiv procesul de stabilire a ROBOR.
„ROBOR are rol principal în transmisia politicii monetare, influențează funcționarea pieței monetare și stabilitatea financiară. Orice intervenție externă care reduce capacitatea Băncii Naționale a României de a asigura un cadru funcțional al pieței monetare poate fi interpretată ca afectând autonomia instituțională în îndeplinirea mandatului”, arată sursa citată.
„Clienții sunt instigați să declanșeze procese”
Asociația băncilor critică și mesajele apărute în spațiul public după anunțarea sancțiunilor.
Organizația afirmă că anumite declarații publice creează așteptări nerealiste în rândul consumatorilor și pot genera confuzie privind efectele deciziei Consiliului Concurenței.
„Considerăm că această decizie fără precedent la adresa unei părți din infrastructura critică națională reprezintă un abuz excesiv și repetitiv construit pe o interpretare contestabilă a unor mecanisme esențiale de funcționare ale sectorului bancar, un sector de importanță critică pentru finanțarea economiei și pentru stabilitatea financiară. Prin această decizie, România a fost scoasă de pe radarul investitorilor în zona financiar bancară și riscă să fie depunctată din cauza acestor derapaje. Implicațiile directe și colaterale ale unei asemenea decizii nu privesc exclusiv sistemul bancar și reputația acestuia, ci afectează stabilitatea financiară, asigurarea finanțării statului român și economia ca un întreg.
Simplificările excesive, concluziile forțate și comunicarea cu tentă populistă utilizate pentru promovarea acestui subiect nu servesc interesului public, ci riscă să distorsioneze grav percepția asupra funcționării pieței bancare și reputației. Clienții băncilor cu credite ancorate în ROBOR sunt instigați să declanșeze procese colective pentru a recupera sume, dar băncile beneficiază de prezumția de nevinovăție și instanța nu s-a pronunțat printr-o hotărâre definitivă”, a transmis ARB.
ARB: Sectorul bancar respectă regulile concurenței
Asociația Română a Băncilor afirmă că sistemul bancar funcționează într-un cadru strict reglementat și supravegheat și că instituțiile de credit rămân angajate față de principiile concurenței loiale, transparenței și respectării legislației.
„Sectorul bancar din România funcționează într-un cadru strict reglementat, supravegheat și conformat. Considerăm că orice poziție a autorităților trebuie să fie caracterizată de maxim profesionalism, echilibru și responsabilitate. Sistemul bancar din România rămâne angajat ferm față de principiile concurenței loiale, corectitudinii, transparenței și respectării reglementărilor în vigoare.
Sectorul bancar din România este unul dintre pilonii dezvoltării societății românești, având un rol critic în susținerea creșterii gradului de bunăstare al populației, dezvoltarea mediului de afaceri și buna funcționare a statului român”, a conchis asociația.
Cum s-a ajuns aici
Potrivit Consiliului Concurenței, băncile participante la procedura de fixing și-ar fi coordonat comportamentul prin schimburi de informații confidențiale și strategice privind nivelul ROBOR, influențând procesul prin care fiecare instituție trebuia să transmită independent cotațiile utilizate la calcularea indicelui.
Investigația a fost declanșată din oficiu în octombrie 2022.
De cealaltă parte, reprezentanții sistemului bancar au respins concluziile investigației.
Asociația Română a Băncilor a susținut încă din aprilie că nu a existat nicio înțelegere între instituțiile de credit și că piața monetară este strict reglementată și supravegheată de Banca Națională a României.
De asemenea, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avertizat recent asupra riscului unor interpretări eronate privind funcționarea pieței interbancare și a indicelui ROBOR.
Ce amenzi au primit băncile
Valoarea amenzilor aplicate este următoarea:
- Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei;
- BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei;
- Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei;
- Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei;
- ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei;
- Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei;
- Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei;
- CEC Bank SA: 332,98 milioane lei;
- UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei;
- Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei;
- Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei.
