AUR și PSD au depus moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Economiștii avertizează: instabilitatea deja costă România
Moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR a fost depusă marți, 28 aprilie, la Parlament, în pofida unor avertismente tot mai ferme venite din partea economiștilor și mediului de afaceri privind costurile unei crize politice.
Update 16:09 Miercuri, 29 aprilie, de la ora 12:30, moţiunea de cenzură va fi citită în plenul comun, iar pe data de 5 mai, marţea viitoare, de la ora 11:00, moţiunea va fi dezbătută şi votată.
Știre inițială
Pentru a trece, moțiunea are nevoie de 233 de voturi. Deși cele două partide cumulează 220 de parlamentari, inițiatorii susțin că au atras sprijin suplimentar din rândul aleșilor neafiliați și ai altor formațiuni.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Luca Niculescu vizează eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027: „Descurajează investițiile și afectează competitivitatea companiilor”
Investitorii: stabilitatea, condiție esențială pentru economie
Consiliul Investitorilor Străini (FIC) a avertizat luni, după anunțul moțiunii, că stabilitatea și predictibilitatea politică sunt esențiale pentru menținerea încrederii investitorilor și pentru protejarea perspectivelor economice ale României.
Potrivit organizației, incertitudinea politică prelungită poate genera efecte imediate:
- Reducerea fluxului de capital: Întârzieri în proiectele de infrastructură, energie și tehnologie, inclusiv cele cofinanțate prin instrumente UE.
- Volatilitatea pieței: Presiune asupra monedei naționale și creșterea costurilor de împrumut, mai ales în condițiile în care randamentele titlurilor de stat sunt deja ridicate
- Pierderea competitivității: Alte piețe din regiune pot atrage investițiile care ar fi putut ajunge în România, dacă țara nu oferă o direcție economică clară și predictibilă, mai ales într-un moment în care competiția pentru capital în Europa Centrală și de Est se intensifică.
Investitorii avertizează că ar putea adopta o strategie de tip „wait and see”, ceea ce ar afecta investițiile străine directe, estimate la 6-7 miliarde de euro anual în ultimii ani.
Primele efecte: pierderi pe bursă și presiune pe curs
Semnalele negative sunt deja vizibile în piață. Economistul Adrian Negrescu a declarat recent că lipsa de predictibilitate afectează direct economia.
Potrivit acestuia, aproximativ 3 miliarde de euro s-au evaporat săptămâna trecută, de pe Bursa de Valori București, inclusiv din fondurile de pensii private, după ce PSD și-a retras sprijinul pentru Bolojan, iar miniștrii social-democrați și-au depus demisiile.
În același timp, presiunea asupra cursului de schimb crește. Deși leul este menținut relativ stabil în jurul valorii de 5,09 lei/euro, economistul avertizează că această stabilitate ar putea fi dificil de susținut pe termen lung, în condițiile intervențiilor semnificative ale Banca Națională a României.
Deprecierea monedei ar avea efecte directe asupra populației, prin creșterea prețurilor la bunurile importate, de la alimente la electronice.
Dobânzi în creștere și impact direct asupra populației
Confederația Patronală Concordia, care reprezintă mediul de afaceri, a atras atenția, marți dimineață, că instabilitatea politică are deja un cost economic „direct și măsurabil”.
Dobânzile la care se împrumută statul au crescut de la aproximativ 6,4% în februarie la peste 7,3% în prezent. Pentru populație, acest lucru se poate traduce prin majorarea ratelor la credite cu până la 10%, cu impact direct asupra veniturilor disponibile și consumului.
Miza PNRR
În paralel, riscul pierderii fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență rămâne ridicat, potrivit analizei Concordia:
- Scenariul optimist: Pierderea a 30% din sumele Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru 2026 (3,5 mld. euro). Dacă Guvernul decide să compenseze acești bani din bugetul propriu pentru a nu opri proiectele, deficitul va urca la 6,9%.
- Scenariul negativ: Pierderea a 50% din fonduri (5,7 mld. euro). Fără compensare bugetară, creșterea economică scade cu 0,4%, iar deficitul atinge 7,2%, prag ce pune în pericol ratingul de țară.
- Scenariul critic: Ratarea reformelor și pierderea a 8 mld. euro. În acest caz extrem, deficitul ar ajunge la 7,8% din Produsul Intern Brut (PIB), existând o probabilitate ridicată de retrogradare a României la statutul de „junk” (nerecomandat investițiilor).
Riscuri fiscale: taxe mai mari și costuri uriașe
Pe termen lung, costurile instabilității ar putea fi semnificative. Concordia estimează că cheltuielile suplimentare cu dobânzile ar putea ajunge la 100 de miliarde de lei în următorii cinci ani.
Pentru a acoperi aceste costuri, România ar putea fi nevoită să majoreze TVA sau alte taxe, o perspectivă considerată dificil de susținut de mediul de afaceri.
