Avertismentul investitorilor străini: Fondurile europene înlocuiesc capitalul privat. Peste 25% din bani vin din doar două țări
Consiliul Investitorilor Străini (FIC), care reunește 110 companii, a lansat luni, 9 martie 2026, analiza anuală privind evoluția investițiilor străine directe (ISD) în România, semnalând o modificare a strategiei marilor companii: orientarea de la extinderea rapidă către optimizare și consolidare.
Potrivit raportului, companiile cu capital străin joacă un rol semnificativ în economia României, contribuind cu peste 70% la exporturile de bunuri și asigurând menținerea unei rate de creștere a productivității; în anul 2024, productivitatea medie a companiilor cu capital străin a atins nivelul de 210.900 de euro per angajat.
„În 2024, investițiile străine directe în România au intrat într-o nouă fază, marcată de un mediu global mai prudent și de presiuni economice interne în creștere. Deși fluxurile de capital s-au moderat față de 2023, soldul cumulat de ISD a continuat să crească, ajungând la 125 de miliarde de euro”, arată sursa citată.
Raportul evidențiază o maturizare a pieței locale, investițiile migrând către sectoare cu valoare adăugată mare: în 2024, intermedierea financiară și asigurările au atras 1,6 miliarde de euro, reprezentând 29% din totalul fluxurilor de investiții, în timp ce investițiile în energie electrică, gaze și apă au atins 856 de milioane de euro, depășind pentru prima dată investițiile în sectorul de producție (212 milioane de euro).
Fondurile europene înlocuiesc capitalul privat
În ultimii ani, investițiile private și străine aflate în scădere au fost înlocuite de fonduri publice și europene, atrage atenția FIC.
„Deși nivelul agregat al investițiilor pare, în mare măsură stabil, structura acestora s-a schimbat semnificativ. Investițiile private și cele străine s-au redus în ultimii ani și au fost înlocuite din ce în ce mai mult de fonduri publice și europene.
Deși aceste surse contribuie la susținerea activității pe termen scurt, ele nu pot înlocui pe deplin creșterea productivității, inovarea și integrarea globală, care sunt de obicei impulsionate de capitalul privat și de investițiile străine directe. Această schimbare ridică întrebări importante cu privire la sustenabilitatea creșterii pe termen lung a României și la convergența cu UE. (...)”
În 2024, intrările din PNRR au reprezentat 1,43% din PIB, în timp ce fondurile europene nerambursabile au fluctuat puternic, variind de la o absorbție aproape nulă în unii ani, la vârfuri de 4,8 % din PIB în alții. Deși aceste sume susțin activitatea pe termen scurt, experții avertizează că ele nu pot suplini pe deplin inovația și integrarea globală aduse de capitalul privat.
Concentrare geografică și dependența de Germania
Investițiile rămân puternic concentrate în București și câteva județe mari, lăsând restul țării subcapitalizat.
Totodată, structura ISD arată o dependență ridicată de câțiva parteneri cheie: investitorii germani și austrieci reprezintă mai mult de un sfert din stocul total.
„Acest lucru creează expunere la recesiuni în anumite economii și sectoare, cum ar fi restructurarea în curs a industriei auto europene”, avertizează FIC.
Astfel, Germania rămâne cel mai mare investitor al României, urmat de Austria și Franța. În același timp, o parte semnificativă a capitalului este direcționată prin țări intermediare, precum Țările de Jos și Cipru, adesea din motive de structură corporativă sau fiscale.
Recomandările investitorilor
Pentru a valorifica potențialul solid al României, FIC propune cinci direcții strategice:
- O strategie integrată care să combine avantajele de cost cu investiții în infrastructură de transport și digitală, capital uman calificat și inovare. Accelerarea investițiilor în infrastructura critică și conectivitatea regională.
- Tranziția către un model bazat pe productivitate și inovare, susținută de investiții cu valoare adăugată ridicată și tehnologie – spre exemplu: componente electronice avansate, biotehnologii, producție de echipamente pentru energii regenerabile sau alte sectoare de activitate care sunt consistente cu strategiile europene de dezvoltare pe termen lung.
- Reechilibrarea geografică a investițiilor străine directe, prin stimulente țintite pentru județele cu nivel scăzut de capital străin.
- Strategii sectoriale țintite și integrare în lanțuri valorice europene Atragerea de investiții în sectoare strategice poate consolida producția locală și integrarea României în lanțurile valorice europene, cu efecte pozitive asupra balanței comerciale
- Consolidarea capacității instituționale și a predictibilității cadrului de reglementare - stabilitatea fiscală, digitalizarea administrației și reducerea birocrației.
