Banii nu ajung pentru toate proiectele. Ilie Bolojan explică de ce unele șantiere au fost amânate
Premierul interimar Ilie Bolojan susține că una dintre problemele acumulate în ultimii ani în zona investițiilor publice a fost supracontractarea proiectelor. El a dat exemplul Ministerului Transporturilor, unde finanțarea inițială prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) era de 7,4 miliarde de euro, în timp ce valoarea contractelor semnate a depășit 19 miliarde de euro. După evaluarea finanțării disponibile, suma a ajuns la 5,5 miliarde de euro, potrivit declarațiilor făcute luni, la Oradea.
Bolojan a explicat că diferența dintre valoarea proiectelor contractate și finanțarea disponibilă a creat dificultăți în derularea investițiilor.
„Una din erorile pe care le-am făcut în acești ani a fost supracontractarea lucrărilor de construcții și de investiții. De exemplu, la Ministerul Transporturilor am avut inițial un PNRR alocat de 7,4 miliarde și am semnat contracte de peste 19 miliarde de euro. După care, în baza evaluării, n-au mai rămas 7,4, au rămas 5,5”, a declarat premierul demis.
Situația nu s-ar fi limitat la proiectele de transport. Potrivit lui Bolojan, supracontractarea a ajuns, pe anumite axe de finanțare, la 300%.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
România, ultima din UE la finanțarea prin credite. Firmele au găsit alte surse pentru a se împrumuta
Bolojan: „E simplu să le semnezi, dar e mai greu după aceea să le finanțezi”
Premierul demis susține că problema apare în momentul în care proiectele contractate trebuie efectiv finanțate și constructorii trebuie plătiți.
„Când ai supracontractări de 300%, trebuie să gândești ce faci. Pentru că e simplu să le semnezi, dar e mai greu după aceea să le finanțezi, să le explici constructorilor de ce nu ai bani să le plătești și lucrările băltesc”, a afirmat Bolojan.
El a adăugat că lipsa plăților afectează și organizarea constructorilor, în timp ce inflația și ajustările de preț pot majora costurile proiectelor.
„Între timp, inflația și ajustările funcționează, prețurile cresc foarte mult și deci una din dificultățile majore pe care le-am avut a fost să gestionăm acest volum mare de proiecte”, a spus Bolojan.
De ce a fost amânat Drumul Expres Arad-Oradea
Declarațiile au venit în contextul întrebărilor privind întârzierea lucrărilor la Drumul Expres Arad-Oradea. Bolojan a explicat că proiectele aflate deja în șantier și finanțate prin PNRR au fost prioritizate, pentru a evita pierderea fondurilor europene.
„Tot ce era început deja și cu lucrările în șantier, tot ce ținea de PNRR a trebuit prioritizat ca să nu pierdem banii. Aceasta a fost prioritatea numărul unu”, a declarat premierul demis.
În schimb, pentru proiectele care nu aveau finanțare PNRR disponibilă, ordinele de începere au fost decalate în funcție de posibilitățile bugetului.
În cazul Drumului Expres Arad-Oradea, Bolojan a afirmat că ordinul de începere ar fi putut fi dat mai devreme, însă a fost amânat.
„Și da, e adevărat ordinul de începere pentru drumul expres Arad-Oradea, deși ar fi putut fi dat în vara anului trecut, când am fost în această situație, s-a dat după doi ani. Dar asta s-a întâmplat pentru toate proiectele”, a spus el.
Bolojan: Constructorii trebuie să aibă finanțarea asigurată
În opinia lui Bolojan, proiectele noi ar trebui începute în momentul în care există și finanțarea necesară pentru continuarea lucrărilor.
„Trebuia să avem o regulă că tot ce nu este început se începe cu o anumită întârziere, în așa fel încât atunci când încep lucrările, constructorii să aibă garanția că au finanțarea asigurată și că pot lucra într-o formulă organizată”, a afirmat acesta.
Premierul demis a precizat că întârzierile de pe șantiere pot avea mai multe cauze, între care capacitatea administrativă sau performanța constructorilor, dar a indicat și lipsa finanțării drept una dintre probleme.
„În afară de incapacitatea administrativă, în afară de constructori slabi, nu se lucrează în multe locuri pentru că nu vine finanțarea și asta trebuie să evităm în anii următori”, a spus Bolojan.
