Analiză Banii se scumpesc din nou. Războiul, inflația și datoriile schimbă direcția dobânzilor
Lumea se pregătea pentru ieftinirea banilor în urmă cu doar câteva luni. Acum, direcția s-a inversat. Războiul din Orientul Mijlociu și revenirea inflației au readus majorarea dobânzilor pe agenda băncilor centrale, în timp ce piețele de obligațiuni scumpesc deja finanțarea. Iar creșterea cotațiilor la petrol nu este singura explicație. Deficitele mari și datoriile acumulate de guverne pun o presiune suplimentară asupra costului banilor, într-un moment în care statele au nevoie să se împrumute tot mai mult.
Peisajul macroeconomic s-a schimbat fundamental în doar câteva luni. La începutul anului, inflația era în scădere, iar marile bănci centrale reduceau dobânzile după valul de majorări din ultimii ani. Pentru piețele financiare, întrebarea era cât de mari vor fi tăierile.
Acum, inflația a început din nou să crească în mai multe dintre marile economii ale lumii, iar războiul din Orientul Mijlociu a adus un nou șoc prin scumpirea petrolului și a energiei. Pentru a combate revenirea inflației, unele bănci centrale au început deja să majoreze din nou dobânzile, iar altele se pregătesc să facă același lucru.
Statele Unite sunt cel mai recent exemplu. Prețurile de consum au crescut în august cu 0,4% față de luna precedentă, după un avans de numai 0,1% în iulie, în principal din cauza scumpirii benzinei. Rata anuală a inflației a rămas la 3,4%, potrivit datelor Departamentului Muncii citate de CNN.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Luca Niculescu vizează eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027: „Descurajează investițiile și afectează competitivitatea companiilor”
Datele au întărit așteptările că Rezerva Federală ar putea majora dobânzile chiar săptămâna viitoare. Potrivit Reuters, investitorii estimează că există o probabilitate de aproximativ 90% pentru o creștere de 25 de puncte de bază.
Banca Centrală Europeană a făcut deja acest pas. Instituția cu sediul la Frankfurt a majorat joi dobânda de la 2,25% la 2,5%, pentru a doua oară în acest an, și estimează că inflația va rămâne peste ținta de 2% pentru o perioadă mai lungă decât anticipa anterior. Prognoza pentru acest an este de 3%, iar cea pentru 2027 a fost majorată de la 2,3% la 2,5%, arată Reuters.
Australia a majorat, la rândul său, dobânda de trei ori în acest an, până la 4,35%, iar Japonia se pregătește pentru o nouă creștere. JPMorgan estimează că opt dintre cele nouă mari bănci centrale ale economiilor dezvoltate ar putea majora dobânzile până la sfârșitul anului.
Iar catalizatorul acestor decizii a fost războiul din Orientul Mijlociu. La începutul verii, piețele mizau pe faptul că războiul dintre Statele Unite și Iran se va încheia relativ repede. Chiar și prognoza FMI de la jumătatea anului, care estima o creștere economică mondială de 3% în acest an, pornea de la ipoteza că războiul se va încheia la jumătatea lunii iulie.
Nu doar că acest scenariu nu s-a adeverit, dar conflictul s-a amplificat în ultimele săptămâni. FMI recunoaște acum că ipoteza pe care și-a construit prognoza nu mai este valabilă și avertizează că șocul energetic provocat de război nu s-a încheiat, iar procesul de reducere a inflației început după criza costului vieții din 2022 s-a blocat, scrie Reuters.
Războiul amplifică problemele din economie
Efectele se văd deja pe piața petrolului. Țițeiul Brent a urcat joi până aproape de 110 dolari pe baril, în condițiile în care în urmă cu doar două luni era de aproximativ 70 de dolari.
Problema este că energia ar putea rămâne scumpă pentru mai mult timp. Asta crește costurile de transport și producție, care se transmit apoi către prețurile bunurilor și serviciilor. O scumpire prelungită a petrolului poate ține inflația ridicată pentru mai mult timp.
Dar băncile centrale nu sunt singurele care scumpesc banii. Același lucru se întâmplă deja pe piețele de obligațiuni.
Randamentul titlurilor de stat americane pe zece ani s-a apropiat de pragul de 5%, iar cel al obligațiunilor pe 30 de ani a urcat la cel mai ridicat nivel din 2007. Creșterea s-a extins în aproape toate economiile dezvoltate. Randamentele obligațiunilor pe zece ani ale statelor G7 au crescut în medie cu aproximativ 19 puncte de bază numai în această săptămână, cel mai puternic val de vânzări de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, arată Reuters.
Pentru economie, asta înseamnă bani mai scumpi. Obligațiunile guvernamentale sunt un reper pentru dobânzile din economie. Când statul ajunge să se împrumute mai scump, dobânzile cresc și în restul economiei. Creditele pentru locuințe se scumpesc, companiile se împrumută mai greu, iar unele investiții nu mai merită făcute.
Finanțarea se poate scumpi astfel chiar dacă băncile centrale nu majorează puternic dobânzile.
Datoriile se adâncesc
Actualul val de vânzări de obligațiuni nu are însă o singură cauză. Petrolul și revenirea inflației au accelerat mișcarea, dar peste acestea se suprapune o problemă mai veche: datoriile publice.
Guvernele au nevoie de tot mai mulți bani pentru a finanța deficitele și pentru a înlocui împrumuturile vechi care ajung la scadență. Statele Unite sunt exemplul cel mai vizibil. Datoria federală a trecut de 40.000 de miliarde de dolari, iar deficitul obligă Trezoreria să atragă în continuare sume uriașe de pe piețe.
Problema se vede însă tot mai clar și în Europa. Franța va rata anul acesta ținta de deficit de 5% din PIB, în timp ce costul datoriei publice continuă să crească. Statul francez va cheltui 65 de miliarde de euro numai pentru plata dobânzilor, cu 4,5 miliarde mai mult decât prevedea bugetul. Dobânzile au devenit astfel cea mai mare cheltuială a statului francez.
Datoriile mari devin însă și mai greu de administrat atunci când cresc dobânzile. Este, practic, un cerc vicios. Statele plătesc mai mult pentru împrumuturi, ceea ce pune și mai multă presiune pe deficit și crește nevoia de finanțare.
Multe dintre marile economii au ieșit din pandemie și din criza energetică cu datorii mai mari, iar acum trebuie să înlocuiască împrumuturile contractate în perioada dobânzilor foarte mici cu unele mult mai scumpe. Financial Times arată că randamentele ridicate au în spate împrumuturile masive ale guvernelor, retragerea treptată a băncilor centrale de pe piața obligațiunilor, inflația persistentă și o economie mondială care a rezistat surprinzător de bine perioadei de dobânzi mari.
Dacă războiul s-ar încheia rapid și petrolul ar reveni la nivelurile din vară, o parte din presiunea asupra prețurilor ar dispărea. Însă deficitele și datoriile publice ar rămâne, iar guvernele ar avea în continuare nevoie de sume uriașe pentru a se finanța. Asta poate ține dobânzile ridicate chiar și după ce șocul provocat de petrol va trece.
