BNR avertizează: consumul scade, iar economia rămâne într-o zonă fragilă. Inflația se temperează
Banca Națională a României (BNR) a prezentat miercuri, 18 februarie, noul Raport trimestrial asupra inflației, după ședința Consiliului de administrație în care instituția a decis să mențină dobânda de politică monetară la nivelul actual, în linie cu așteptările pieței.
Documentul publicat include cele mai recente date disponibile până la 4 februarie 2026 și oferă o actualizare a perspectivei asupra inflației, evoluției economiei și impactului măsurilor fiscale și energetice adoptate în ultimul an.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a explicat că prognozele instituției iau în calcul doar măsurile oficial adoptate, nu și cele aflate în discuție. În acest context, eventualele schimbări privind prețurile la gaze de după luna martie nu au fost incluse în actuala prognoză, urmând să fie reevaluate dacă vor fi aprobate.
Același principiu a fost invocat și pentru diferența dintre estimările anterioare și evoluția reală a inflației din 2025. Potrivit oficialilor BNR, pachetul de măsuri fiscale și liberalizarea unor prețuri nu puteau fi anticipate înainte de adoptare, motiv pentru care prognozele au fost ajustate ulterior.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
70% din păcănele au dispărut. Pierderile din economie trec de un miliard de euro
Inflația începe să încetinească, dar riscurile rămân
Conform datelor prezentate, rata anuală a inflației s-a temperat ușor în ultimul trimestru din 2025. BNR consideră că principalul factor care contribuie la reducerea presiunilor asupra prețurilor este scăderea cererii de consum, fenomen care însă vine cu efecte economice negative.
În același timp, instituția atrage atenția că există încă influențe inflaționiste venite din importuri, în special în zona bunurilor nealimentare. Impactul pachetului de măsuri fiscale a fost estimat la aproximativ 4 puncte procentuale în inflație, dintre care circa două puncte au provenit din liberalizarea pieței energiei.
Oficialii BNR au subliniat că, dacă sunt eliminate aceste șocuri administrative din analiză, evoluția lunară a inflației a fost relativ stabilă.
De ce nu a crescut BNR dobânda
Unul dintre mesajele centrale ale conferinței a fost justificarea deciziei de a nu majora rata dobânzii. BNR argumentează că politica monetară influențează în principal cererea, nu șocurile de pe partea ofertei, precum cele generate de energie sau taxe.
Potrivit guvernatorului, o creștere mai agresivă a dobânzilor ar fi redus inflația mai rapid, dar ar fi împins economia într-o recesiune severă. Instituția a preferat o abordare mai flexibilă, pentru a evita amplificarea dezechilibrelor economice.
BNR a arătat că măsurile fiscale adoptate anul trecut au avut un rol important în menținerea finanțării deficitului bugetar și în păstrarea ratingului de țară, într-un context tensionat, marcat inclusiv de ieșiri de capital după criza politică din primăvara anului trecut.
Totuși, ajustarea fiscală a avut costuri economice. Economia a trecut rapid de la excedent de cerere la deficit de cerere, iar această tendință este așteptată să continue. Scăderea consumului este vizibilă în mai multe sectoare, de la comerț și servicii până la turism și achiziții importante ale populației.
Consum în scădere și riscul unei recesiuni mai profunde
Reprezentanții BNR au descris o restrângere clară a consumului: mai puține cheltuieli pentru ieșiri în oraș, vacanțe sau bunuri neesențiale. Scăderea cifrei de afaceri din comerț este considerată un semnal de alarmă, iar dacă tendința continuă, există riscul unei recesiuni mai pronunțate la nivel anual.
În acest context, investițiile publice sunt văzute drept principalul motor capabil să susțină creșterea economică fără a alimenta inflația. Totuși, oficialii BNR avertizează că impactul investițiilor apare mai lent, iar pentru a compensa scăderea consumului ar fi nevoie de creșteri consistente, de ordinul a două cifre.
BNR estimează că inflația va continua să scadă lent în primul trimestru din 2026, urmată de o posibilă creștere temporară în trimestrul următor, pe fondul efectelor de bază și al unor ajustări de prețuri, inclusiv în zona energiei și a alimentelor.
