BNR decide joi dobânda-cheie. Cum ajunge decizia să influențeze ratele românilor

Redacția Digi Economic Data publicării:
numarat bani lei
Sursa: Inquam Photos / Octav Ganea

Dobânda-cheie este unul dintre principalele instrumente prin care Banca Națională a României (BNR) urmărește controlul inflației și influențează condițiile monetare din economie. Nivelul acesteia contează pentru costul creditelor și al depozitelor, pentru finanțarea companiilor și poate avea efecte asupra costurilor de finanțare ale statului.

Legătura dintre dobânda-cheie și rata plătită lunar la bancă nu este însă directă și nici automată. O modificare decisă de BNR influențează mai întâi dobânzile din piața monetară, iar efectele se transmit ulterior către costurile de finanțare și către dobânzile practicate de bănci.

În prezent, dobânda-cheie a BNR este de 6,5% pe an, nivel menținut din august 2024. Joi, 8 octombrie, banca centrală urmează să decidă nivelul dobânzii de politică monetară, iar analiștii se așteaptă ca rata de referință să rămână neschimbată.

Vezi și BNR decide joi dobânda de referință. Analiștii nu văd reduceri cel puțin până în mai 2027

Ce este, de fapt, dobânda-cheie

Rata dobânzii de politică monetară, cunoscută și drept dobânda-cheie, reprezintă rata dobânzii utilizată pentru principalele operaţiuni de piaţă monetară ale BNR. Acestea sunt, de regulă, operaţiunile repo pe termen de o săptămână, derulate prin licitaţie la rată fixă de dobândă.

În jurul dobânzii-cheie există și alte două rate stabilite de BNR: dobânda pentru facilitatea de creditare și cea pentru facilitatea de depozit. Împreună, acestea formează un coridor simetric în jurul ratei de politică monetară.

Mai simplu, dobânda-cheie este principalul reper stabilit de BNR pentru costul banilor în economie. Ea influențează dobânzile la care se împrumută băncile între ele și, în timp, se transmite și către dobânzile la creditele și depozitele populației și firmelor.

Cum ajunge dobânda BNR să influențeze rata unui credit

Atunci când BNR majorează dobânda-cheie, condițiile monetare tind să devină mai restrictive. Dobânzile din piață pot crește, iar băncile pot ajunge să practice costuri mai mari pentru credite.

În cazul împrumuturilor cu dobândă variabilă, politica monetară poate influența și indicii utilizați în calculul ratelor, precum ROBOR și IRCC. Transmiterea nu este însă imediată și nici identică pentru toate tipurile de credite.

În sens invers, atunci când BNR reduce dobânda de politică monetară, condițiile de creditare se pot relaxa, iar împrumuturile pot deveni mai accesibile.

Citește și Economiile trebuie să evite capcana venitului mediu. Oficial BNR: Tehnologia și implementarea modelelor AI nu mai sunt opționale

Cine decide nivelul dobânzii

Deciziile privind dobânda-cheie și ceilalți parametri ai politicii monetare sunt adoptate de Consiliul de administrație al BNR.

Consiliul analizează evoluțiile economice relevante de opt ori pe an, în cadrul unor ședințe de politică monetară stabilite și anunțate în avans printr-un calendar anual.

În situații excepționale, BNR poate lua decizii de politică monetară și în cadrul unor ședințe extraordinare, potrivit băncii centrale.

Dintre cele 8 ședințe, 4 sunt asociate și cu actualizarea prognozei trimestriale de inflație și aprobarea unei noi ediții a Raportului asupra inflației.

Ce analizează BNR înainte de fiecare decizie

Un element central este prognoza trimestrială de inflație a BNR și riscurile asociate acesteia.

În același timp, banca centrală urmărește cele mai recente evoluții macroeconomice, financiare și monetare, precum și informațiile interne și externe care pot influența economia.

Te-ar putea interesa și BNR trage un semnal de alarmă: România trebuie să-și pună finanțele în ordine. „Nu există scurtături către prosperitate”

Cum explică BNR decizia

După ședințele de politică monetară, BNR comunică public deciziile adoptate.

În cele patru ședințe anuale în care este analizată și actualizată prognoza trimestrială de inflație și este aprobată o nouă ediție a Raportului asupra inflației, motivele deciziilor sunt prezentate mai detaliat în cadrul conferințelor de presă susținute de guvernatorul BNR.

Ulterior, la aproximativ zece zile după fiecare ședință, banca centrală publică și minutele reuniunii, documente care prezintă deliberările și principalele argumente care au stat la baza deciziei.

De ce contează dobânda-cheie pentru populație

Pentru persoanele care au credite, dobânda-cheie contează prin efectul pe care politica monetară îl poate avea, în timp, asupra costului finanțării și asupra dobânzilor practicate de bănci.

Pentru cei care economisesc, modificarea condițiilor monetare poate influența și dobânzile oferite pentru depozite. La nivelul întregii economii, politica BNR poate influența costul finanțării companiilor și statului, consumul, investițiile și evoluția prețurilor.

Dobânda-cheie nu stabilește direct rata unui credit, dar poate influența costul împrumuturilor și randamentul economiilor. Efectele se transmit treptat prin sistemul financiar și diferă în funcție de tipul creditului, condițiile din piață și politica fiecărei bănci.

Concret, atunci când dobânda-cheie crește, dobânzile din piață tind să urce. În timp, acest lucru se poate reflecta în rate mai mari la creditele cu dobândă variabilă și în costuri mai ridicate pentru împrumuturile noi. În același timp, băncile pot oferi dobânzi mai mari la depozite. Dacă dobânda-cheie scade, efectele se pot produce în sens invers.

Totodată, deciziile BNR pot influența și piețele financiare. Investitorii iau în calcul nivelul dobânzilor atunci când decid unde își plasează banii, iar modificările sau chiar anticiparea unei decizii de politică monetară pot avea efecte asupra prețurilor activelor și asupra cursului de schimb. Evoluția acestora depinde însă de numeroși alți factori, nu doar de dobânda-cheie.

Vezi și RAPORT BNR Investițiile străine directe au crescut cu peste 41% în 2025. Industria a atras cele mai multe fonduri