BNR, despre trecerea României la euro: „Nu avem altă alternativă”. Ce trebuie să facă România înainte de adoptarea monedei europene
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat joi, 13 august, în cadrul conferinței de prezentare a Raportului asupra inflației, care sunt principalele condiții economice pe care România trebuie să le îndeplinească înainte de adoptarea monedei euro. În opinia sa, problema nu este dacă România va trece la euro, ci când va fi pregătită economia pentru acest pas.
Isărescu a subliniat că adoptarea euro nu reprezintă o simplă schimbare a monedei naționale cu moneda europeană, ci un proces amplu, care presupune o pregătire economică și fiscală solidă.
Unul dintre cele mai importante mesaje transmise de guvernatorul BNR este că, în prezent, România nu îndeplinește criteriile necesare pentru aderarea la zona euro.
„În momentul actual, țara nu este pregătită”, a spus Isărescu, explicând că prioritatea trebuie să fie corecția fiscală și menținerea acesteia pe o perioadă suficient de lungă.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
România, ultima din UE la finanțarea prin credite. Firmele au găsit alte surse pentru a se împrumuta
Guvernatorul BNR a atras atenția că nu este suficient ca România să atingă temporar anumite ținte pentru a putea avansa către zona euro. Experiența anului 2014 arată, în opinia sa, că o consolidare fiscală care nu este menținută în timp poate fi urmată de o revenire a dezechilibrelor.
„Nu e vorba să atingi acum țintele, după care mai vedem noi”, a explicat Isărescu.
„Nu avem altă alternativă”
În ceea ce privește direcția pe termen lung, mesajul guvernatorului BNR este că România nu are prevăzută o alternativă la adoptarea monedei euro.
Isărescu a amintit că, prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană, România și-a asumat trecerea la moneda europeană atunci când vor fi îndeplinite condițiile necesare.
Prin urmare, discuția nu este dacă România va adopta euro, ci când va putea face acest lucru în condiții economice sustenabile.
„Decizia este deja luată”, a subliniat guvernatorul BNR, în contextul obligațiilor asumate prin aderarea la Uniunea Europeană.
Intrarea în zona euro nu poate fi folosită ca „disciplină” pentru economie
Isărescu a respins însă ideea că România ar trebui să intre cât mai repede în zona euro pentru ca apartenența la moneda unică să oblige economia să se disciplineze.
Potrivit acestuia, disciplina fiscală trebuie construită înainte de intrarea în zona euro, nu după.
Experiența Greciei este relevantă din această perspectivă. România trebuie să demonstreze că își poate menține singură echilibrele macroeconomice și fiscale, fără să se bazeze pe faptul că adoptarea euro va rezolva automat problemele existente.
„Vă spun că nu merge” ideea de a intra rapid în zona euro pentru ca aceasta să impună disciplina necesară, a transmis guvernatorul.
Corecția fiscală, principala condiție înainte de euro
În răspunsul său, Isărescu a pus accentul în special pe situația fiscală a României.
El a avertizat că o eventuală corecție fiscală trebuie să fie credibilă și durabilă, nu doar o ajustare temporară care permite îndeplinirea unor criterii.
Guvernatorul BNR a făcut referire și la episodul din 2014, când România reușise să își reducă deficitul și să îndeplinească, potrivit afirmațiilor sale, criteriile relevante pentru acea perioadă.
Ulterior însă, politica fiscală s-a relaxat, prin reducerea unor taxe și majorarea cheltuielilor, iar deficitul a crescut din nou.
Din perspectiva BNR, tocmai această experiență arată că stabilitatea fiscală trebuie menținută în timp.
Stabilitatea cursului, importantă pentru intrarea în mecanismul ERM II
Un alt element important menționat de Mugur Isărescu este cursul de schimb.
România trebuie să treacă prin mecanismul cursurilor de schimb, cunoscut drept ERM II, înainte de adoptarea euro. Guvernatorul BNR a explicat că nu este suficient ca România să îndeplinească formal anumite criterii, dacă ulterior nu poate menține stabilitatea necesară.
Isărescu a indicat evoluția relativ stabilă a cursului leului din ultimii ani ca unul dintre elementele care trebuie privite în acest context.
Mesajul său este că stabilitatea cursului nu poate fi obținută și menținută exclusiv prin intervenții ale BNR, ci trebuie susținută de politicile economice și fiscale.
Cât ar putea dura pregătirea României?
Întrebat în câți ani ar putea România să adopte moneda euro, Isărescu nu a indicat un termen ferm.
În schimb, guvernatorul BNR a transmis că discuția despre un calendar trebuie să pornească de la o decizie politică și de la angajamente pe termen lung, astfel încât obiectivul să nu fie abandonat după câțiva ani.
„Să începem cu o decizie politică. Să stabilim un calendar politic cu angajamente politice la nivelul Parlamentului României”, a spus Isărescu.
El a sugerat că o discuție serioasă despre un orizont de cinci sau zece ani nu poate fi purtată în lipsa unei strategii fiscale credibile și a unei consolidări care să reziste în timp.
BNR este pregătită să reia pregătirile pentru euro
Isărescu a amintit că Banca Națională a avut în trecut o structură dedicată pregătirii trecerii la moneda europeană și că, până în jurul anului 2018, au existat inclusiv discuții tehnice detaliate privind operațiunea.
BNR este pregătită să reia acest proces, însă guvernatorul a subliniat că banca centrală nu poate decide singură momentul adoptării euro.
Rolul BNR este unul important din punct de vedere tehnic și monetar, însă decizia presupune implicarea Guvernului, Parlamentului și a întregului mecanism instituțional.
