BNR menține dobânda-cheie la 6,50%. Inflația ar urma să scadă puternic în T3, dar riscurile rămân ridicate
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis luni, 10 august, să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, într-un context în care inflația rămâne la două cifre, economia a stagnat la începutul anului, iar riscurile generate de criza energetică, secetă și conflictul din Orientul Mijlociu continuă să fie ridicate.
BNR a păstrat și rata facilității de creditare Lombard la 7,50%, precum și rata facilității de depozit la 5,50%. Nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale băncilor rămân, de asemenea, neschimbate.
Inflația a coborât în iunie la 10,42%
Rata anuală a inflației s-a redus în iunie la 10,42%, de la 10,85% în luna mai, evoluție determinată aproape integral de scăderea prețurilor legumelor, fructelor și ouălor, precum și de ieftinirea combustibililor.
Efectul a fost însă parțial compensat de scumpirea gazelor naturale și a energiei electrice.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Luca Niculescu vizează eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027: „Descurajează investițiile și afectează competitivitatea companiilor”
Pe ansamblul trimestrului al doilea, inflația a continuat totuși să crească față de luna martie, când se situa la 9,87%, pe fondul evoluțiilor de pe segmentele energie, combustibili și prețuri administrate.
Inflația de bază CORE2 ajustat a urcat ușor, la 8,3% în iunie, de la 8,2% în martie, sub influența scumpirii combustibililor, a cursului leu/euro și a prețurilor unor importuri.
BNR estimează o scădere puternică a inflației în trimestrul III
Potrivit noului Raport asupra inflației, aprobat luni de conducerea BNR, rata anuală a inflației ar urma să înregistreze o corecție descendentă substanțială în trimestrul III din 2026.
Scăderea va veni în principal din dispariția din calcul a efectelor directe produse de eliminarea plafonării prețului energiei electrice și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor.
După o evoluție ușor fluctuantă în ultimul trimestru al anului, BNR estimează că inflația va continua să scadă gradual și va reveni în interiorul intervalului țintei la finalul anului 2027.
Traiectoria rămâne însă înconjurată de riscuri importante, în special din cauza prețurilor energiei și alimentelor, a secetei severe și a evoluției cotațiilor petrolului.
Economia a stagnat în primul trimestru
BNR reconfirmă stagnarea activității economice în trimestrul I din 2026, după contracția trimestrială de 1,9% înregistrată la finalul anului trecut.
În termeni anuali, PIB-ul a scăzut cu 1,2%, după un avans de numai 0,2% în trimestrul IV din 2025.
Consumul gospodăriilor a continuat să se contracte, iar investițiile au încetinit puternic, în principal din cauza declinului investițiilor publice.
Pentru trimestrele II și III, banca centrală estimează însă o ușoară redresare a activității economice.
Vânzările cu amănuntul și-au temperat declinul, construcțiile au înregistrat un salt important, dar producția industrială și-a accentuat contracția.
Piața muncii dă semne de slăbire
Datele analizate de BNR indică o încetinire a scăderii numărului de salariați în aprilie și mai și o reducere ușoară a șomajului față de trimestrul I.
În același timp, deficitul de forță de muncă raportat de companii a coborât la cel mai redus nivel din ultimii șase ani, în special pe fondul evoluțiilor din industrie și servicii.
Ritmul de creștere a salariului brut nominal a continuat să încetinească, atingând niveluri reduse din perspectivă istorică.
„Dinamica anuală a salariului brut nominal a continuat să se reducă în aprilie și mai, atingând niveluri joase din perspectivă istorică, pentru ca variația costului unitar cu forța de muncă din industrie să consemneze un salt în mai, reamplificându-se astfel pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului II 2026.”
Creditarea privată a accelerat
Creditul acordat sectorului privat și-a accelerat creșterea în iunie la 8,4% în ritm anual, de la 7,7% în mai.
Componenta în lei a revenit pe creștere după cinci trimestre consecutive de încetinire, în timp ce creditarea în valută a continuat să avanseze într-un ritm relativ ridicat.
Seceta și criza energetică, printre principalele riscuri
BNR avertizează că perspectiva inflației și a economiei este afectată de incertitudini majore generate de seceta severă, evoluția prețurilor energiei și alimentelor, precum și de conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică.
Aceste evoluții pot afecta puterea de cumpărare și încrederea consumatorilor, activitatea și profiturile companiilor, precum și costurile de finanțare.
Banca centrală atrage atenția și asupra incertitudinilor privind continuarea consolidării bugetare după 2026, în contextul politic intern.
„Incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează însă și conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european/mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.”
Fondurile europene, considerate esențiale
BNR subliniază că absorbția fondurilor europene, în special a banilor din PNRR, este esențială pentru limitarea efectelor contracționiste generate de ajustarea bugetară și de criza energetică. Fondurile sunt considerate importante atât pentru susținerea economiei, cât și pentru implementarea reformelor structurale și a tranziției energetice.
Noul Raport asupra inflației va fi prezentat public pe 13 august, iar minuta ședinței de politică monetară va fi publicată pe 21 august.
Următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR dedicată politicii monetare este programată pentru 8 octombrie 2026.
Te-ar putea interesa și Oficial începe o nouă ediție Tezaur. Ce dobânzi oferă statul român
