Bolojan, despre legea salarizării: România cheltuie 39% din venituri pe salariile bugetarilor, nu ne mai permitem creșteri mari
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat miercuri, într-un interviu la Digi FM, că noua lege a salarizării unitare trebuie să corecteze dezechilibrele acumulate în sistemul public, însă a avertizat că România are o capacitate limitată de a susține majorări salariale, în contextul presiunilor bugetare și al angajamentelor asumate față de Comisia Europeană.
Declarațiile vin în contextul în care proiectul noii legi a salarizării, inclus în jaloanele Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prevede o reorganizare a grilelor de salarizare din sectorul public și o creștere a anvelopei salariale cu aproximativ 8 miliarde de lei anul viitor.
Bolojan: Legea salarizării trebuia făcută de mult timp
Șeful Executivului a afirmat că întârzierea proiectului aparține în principal Ministerului Muncii și a susținut că legea ar fi trebuit promovată cu mult înainte.
„Guvernele ar fi trebuit să vină cu această lege de salarizare de mai mult timp, dar n-au făcut asta. În primul rând este responsabilitatea Ministerului Muncii care trebuia să o promoveze”, a spus Bolojan.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Primul județ din România care elimină complet „păcănelele”. Toate localitățile au decis interzicerea sălilor cu slot-machine
Potrivit premierului interimar, una dintre principalele probleme identificate de Comisia Europeană este fragmentarea sistemului de salarizare din ultimii ani, prin modificări succesive și introducerea de sporuri diferite între instituții.
„Legea de salarizare s-a modificat de nenumărate ori. Fiecare categorie socială, cum a fost mai influentă la un moment dat, a avut un ministru care a încercat să-i ajute și a introdus sporuri (...) și s-au creat dezechilibre destul de mari”, a explicat acesta.
Bolojan a oferit exemplul angajaților din zona fondurilor europene, unde diferențele salariale pot ajunge la zeci de procente.
„Unii au sporuri de 70-80%, pentru că și le-au cumulat într-un anumit fel. Unii au de 20%, ceea ce a creat foarte multe nemulțumiri.”
„România are una dintre cele mai mici colectări din Europa”
Premierul a insistat că problema centrală nu este doar echitatea dintre categorii, ci și capacitatea reală a statului de a susține cheltuielile salariale.
Potrivit datelor prezentate de acesta, fondul total de salarii din sectorul public ajunge în 2026 la aproximativ 166 miliarde lei, echivalentul a 8,1% din Produsul Intern Brut (PIB).
„Noi avem anul acesta cam 166 de miliarde de lei, volumul total de salarii în sectorul public. Acesta reprezintă aproximativ 8,1% din PIB-ul României”, a declarat Bolojan.
În paralel, România continuă să aibă unul dintre cele mai reduse niveluri de colectare bugetară din Uniunea Europeană.
„România este o țară care are veniturile publice sub 30% din PIB, în timp ce media europeană este de 40%.”
Mai mult, din veniturile încasate la buget, statul român direcționează către salarii o pondere semnificativ mai mare decât media europeană.
„Ei cheltuie în medie în jur de 25% din bani pentru salarii. Noi cheltuim 39% pe salariile din sectorul public”, a afirmat premierul.
„România are printre cele mai mici venituri la bugetul public, dar printre cele mai mari cheltuieli de personal din acest puțin pe care îl avem.”
Creșterea anvelopei salariale, limitată la 8 miliarde de lei
În acest context, Bolojan a explicat că, în urma negocierilor cu Ministerul Finanțelor și Comisia Europeană, s-a convenit ca anvelopa salarială să crească anul viitor cu aproximativ 8 miliarde de lei, fără depășirea plafonului de 1,1% din PIB.
„Capacitatea țării de a mai face creșteri de anvelopă este foarte scăzută. S-a căzut de acord (...) să avem o creștere anul viitor a anvelopei de aproximativ 8 miliarde, care ne menține în această traiectorie.”
Declarația vine în contextul criticilor apărute după publicarea proiectului legii salarizării, potrivit căruia aproximativ 56% dintre bugetari ar urma să primească salarii mai mari, iar statul ar avea un cost suplimentar estimat la circa 8 miliarde de lei.
Totodată, proiectul a generat controverse și în Justiție. CSM a criticat dur forma actuală a legii, avertizând că prevederile privind „diferența salarială tranzitorie” și recalibrarea veniturilor pot afecta independența financiară a magistraților și atractivitatea profesiei.
În paralel, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a susținut că noua lege nu urmărește majorări salariale generalizate, ci „aducerea echității în sistem și ajustare”.
Bolojan: Creșterile salariale vor depinde de productivitate și reforme
Premierul a afirmat că eventualele creșteri salariale, atât în sectorul public, cât și în cel privat, trebuie susținute prin productivitate și reforme structurale.
„Dacă vrem să creștem salarii în România, trebuie să ne creștem productivitatea. Nu avem altă posibilitate.”
În opinia sa, una dintre soluțiile pentru eliberarea spațiului bugetar este reducerea personalului în instituțiile supradimensionate.
„Nu poți evita reducerea de personal. Din analiza funcționării unor instituții se vede clar că este personal supradimensionat.”
Bolojan a reiterat și problema participării reduse pe piața muncii.
„Alături de Italia, suntem pe penultimul loc la numărul de cetățeni implicați în economie din populația activă.”
Potrivit premierului, indiferent de configurația viitorului guvern, spațiul pentru noi majorări salariale va rămâne limitat.
„Există un spațiu de creștere definit de constrângeri (...) Indiferent cine este la guvernare, nu va putea depăși cu mult acest spațiu, pentru că ne întoarcem de unde am plecat.”
