Bolojan: România a pierdut bani din PNRR din cauza întârzierilor. „Dacă ne-am fi făcut temele la timp, n-am fi pierdut bani”
Premierul interimar Ilie Bolojan a spus marți, 1 septembrie, în cadrul Reuniunii Anuale a Diplomației Române, că România a pierdut o parte din fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din cauza întârzierilor în implementarea proiectelor și a adoptării unor acte normative asumate prin program.
Bolojan a spus că negocierile purtate de autoritățile române au permis reducerea unor obligații și modificarea anumitor jaloane, însă întârzierile au generat în continuare pierderi financiare.
„Cu bune, cu rele, dacă ne-am fi făcut temele la timp, n-am fi pierdut bani, pentru că avem niște pierderi pe PNRR, pentru că am întârziat foarte mult proiectele”, a declarat premierul.
Bolojan a dat ca exemplu investițiile în infrastructura medicală. România își asumase inițial construirea a 19 spitale, însă obiectivul a fost redus ulterior la opt spitale, în urma negocierilor cu Comisia Europeană.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
SRL, PFA sau întreprindere individuală: care sunt diferențele și ce taxe se plătesc în 2026
„Trebuia să construim 19 spitale, le-am redus la 8. Unele jaloane au fost eliminate sau îmbunătățite. Dar tot am pierdut, din vina noastră, sume importante”, a spus premierul.
Potrivit acestuia, pierderile au avut mai multe cauze, inclusiv proiecte care nu au fost finalizate la timp și acte normative care nu au fost adoptate în termen.
Printre acestea, Bolojan a menționat legea salarizării, despre care a spus că are atât implicații financiare, cât și efecte asupra predictibilității cheltuielilor publice.
Legea salarizării, indicată drept una dintre probleme
Premierul interimar a avertizat că lipsa unei reforme a salarizării poate menține un mecanism în care majorările salariale sunt urmate de perioade de plafonare și de noi creșteri.
„Dacă vă aduceți aminte ce s-a întâmplat în ultimii cinci-șase ani și vă uitați pe statistică, vedeți că am urmat sistemul ăsta de tip trepte, care nu ne ajută deloc”, a afirmat Bolojan.
În discursul său, acesta a legat problema salarizării din sectorul public de controlul cheltuielilor structurale ale bugetului de stat.
Bolojan a vorbit și despre competitivitatea României în raport cu alte state în care companiile internaționale își desfășoară activitatea.
Premierul a susținut că majorarea salariului minim și creșterea prețului energiei au pus presiune asupra companiilor pentru care costurile de producție reprezintă un factor important în deciziile de investiții și de repartizare a comenzilor.
În acest context, el a dat ca exemple companii precum Ford și Renault, care au operațiuni în mai multe țări.
„Noi am crescut salariul minim cu o viteză prea mare, ceea ce a presat puternic companiile în care costul forței de muncă este un element vital”, a spus Bolojan.
Premierul a susținut că și costurile cu energia au crescut într-un ritm mai mare decât în unele dintre țările cu care România concurează pentru investiții și producție.
„Și asta înseamnă că am pierdut comenzi pentru fabricile lor din România, ceea ce înseamnă că avem o încetinire”, a afirmat acesta.
Bolojan a spus că menținerea competitivității depinde de corelarea creșterilor salariale cu productivitatea și de investiții în sectorul energetic.
Banii din SAFE, direcționați și către autostrăzi
În discursul său, premierul a vorbit și despre fondurile disponibile prin SAFE, instrumentul european destinat sprijinirii investițiilor în domeniul apărării.
Bolojan a salutat faptul că o parte dintre aceste fonduri va putea fi utilizată pentru infrastructura rutieră, susținând că România are nevoie de resurse suplimentare pentru proiectele de autostrăzi.
Premierul a comparat situația finanțărilor pentru transporturi din PNRR cu valoarea contractelor deja semnate.
„Gândiți-vă că am avut 5,5 miliarde pe PNRR, pe transporturi, și am semnat contracte de 19,5 miliarde de euro”, a declarat el.
Potrivit lui Bolojan, mutarea a 4,2 miliarde de euro din SAFE către proiectele de autostrăzi a permis menținerea finanțării pentru proiecte din nord-estul țării, inclusiv Pașcani-Iași-Ungheni și Pașcani-Suceava-Siret.
„Dacă nu mutam cele 4,2 miliarde din SAFE pe autostrăzi, aveam încă o poveste ratată cu autostrăzile din nord-estul României”, a spus premierul.
Negocierile pentru PNRR și SAFE, rol important pentru finanțarea proiectelor
Bolojan a subliniat în discursul de la Reuniunea Anuală a Diplomației Române rolul echipelor care au negociat modificările și finanțările aferente PNRR și SAFE.
În cazul PNRR, România a modificat pe parcurs o parte dintre angajamente, inclusiv prin reducerea sau ajustarea unor jaloane, în contextul întârzierilor în implementarea proiectelor.
În cazul infrastructurii rutiere, utilizarea fondurilor SAFE pentru anumite proiecte permite suplimentarea surselor de finanțare disponibile pentru investițiile în transport.
Premierul a remarcat și dificultatea coordonării mai multor instituții în procesul de aprobare a unor astfel de investiții.
„Nu-i ușor să ai 15 oameni într-o comisie și să fie toți de acord cu achiziții din astea zdravene, care în permanență sunt generatoare de discuții”, a afirmat Bolojan.
