Când e estimată pentru aprobare cererea de plată nr. 4 din PNRR? Ministru: Cel mai probabil vom avea unda verde de la Bruxelles
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat joi, 19 februarie, n cadrul unei conferințe susținute la Palatul Victoria, că cererea de plată nr. 4 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 2,62 miliarde de euro, se află într-un stadiu avansat de evaluare la nivelul Comisia Europeană, iar aprobarea este așteptată cel mai probabil în luna martie.
Potrivit ministrului, depunerea cererii de plată nr. 4 a fost posibilă doar după finalizarea procesului de revizuire a PNRR și publicarea deciziei Consiliului.
„Abia după revizuirea acestui PNRR și publicarea deciziei Consiliului, am putut depune și am depus imediat cererea de plată 4. Cererea de plată 4, în valoare de 2,62 miliarde de euro, este într-un stadiu avansat de, să spunem, consultare și verificare de către Comisia Europeană. Așa cum am spus în spațiu public, în luna martie cel mai probabil vom avea ok-ul, unda verde din partea Comisiei Europene pentru plată și lucrul acesta este exact în termenul pe care îl are Comisia Europeană”, a explicat Dragoș Pîslaru.
El a precizat că perioada sărbătorilor de iarnă a influențat calendarul de analiză: „Pentru că a existat decembrie și s-a trecut peste sărbători, Comisia Europeană își rezervă prelungirea termenelor uzuale, astfel încât ajungem la începutul lunii martie, în luna martie, când vom avea și termenul final”.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Premierul desemnat Luca Niculescu anunță indexarea pensiilor în 2027. Ce spune despre legea salarizării
Discuții privind situația fondurilor din contul de la BNR
În cadrul conferinței, ministrul a fost întrebat despre declarațiile fostului ministru al fondurilor europene, Adrian Câciu, care i-a solicitat publicarea datelor de la Banca Națională a României (BNR) privind plățile din PNRR.
Dragoș Pîslaru a respins ideea existenței unei dispute și a explicat mecanismul financiar al fondurilor: „Eu nu am dispute cu persoane care nu știu despre ce vorbesc sau sunt pur și simplu contributori direct la dezastrul care a condus la faptul că noi acum trebuie să reparăm situația cu PNRR. (…) Contul de la BNR este un cont colector, nu are nicio legătură cu managementul de cash pe care îl are Ministerul de Finanțe”.
Ministrul a subliniat că secvențialitatea cererilor de plată este una clar stabilită și că depunerea cererii nr. 4 a fost întârziată din cauza problemelor identificate la preluarea mandatului.
„La cererea de plată 3, din cauza activității guvernelor anterioare am avut o suspendare, cererea de plată 4 nu s-a putut depune din cauza faptului că PNRR-ul l-am găsit într-un dezastru total și blocat și, din cauza nerecunoașterii și asumării de către guverne a faptului că există proiecte care nu se mai pot finaliza, a trebuit să-l revizuiesc”.
Cheltuirea fondurilor și responsabilitatea utilizării lor
Referindu-se la criticile privind diminuarea sumelor existente în contul PNRR de la BNR, ministrul a argumentat că fondurile au fost utilizate pentru finanțarea proiectelor de investiții.
„Ar fi trebuit ca atunci când eu am venit ca ministru și erau 6 miliarde în cont la PNRR, să vi se pară că era o mare performanță, adică 6 miliarde care trebuiau să fie cheltuite și nu erau cheltuite, și aveam 6 miliarde în cont, era minunat, nu? Acum nu mai sunt pentru că i-am cheltuit. (…) Din 2021 până la venirea în iunie nu se cheltuiseră pe PNRR decât 4 miliarde. A venit guvernul în 23 iunie și a cheltuit peste 6 miliarde, de nu mai avem bani acum în contul de la BNR”, a declarat Pîslaru.
El a adăugat că utilizarea fondurilor reprezintă o obligație a autorităților: „Este, de fapt, exact responsabilitatea mea ca ministru să mă asigur că banii ăștia se cheltuie în proiectele de investiții ca să le terminăm până pe 31 august? (…) Repet, nu am o dispută, recunosc că în ultima perioadă am o anumită doză de indignare pentru persoanele care comentează de pe margine”.
Termene și presiune pentru implementare
PNRR presupune respectarea unor jaloane și ținte clare, iar plățile din partea Comisiei Europene sunt condiționate de îndeplinirea acestora. Cererea de plată nr. 4, în valoare de 2,62 miliarde de euro, reprezintă o etapă importantă în fluxul de finanțare europeană destinat investițiilor și reformelor asumate de România.
Potrivit declarațiilor ministrului, aprobarea este așteptată în termenul procedural prevăzut, în luna martie, după finalizarea procesului de verificare la nivelul Comisiei Europene.
