Cât poate suporta bugetul pentru noua lege a salarizării. Avertismentul Ministrului de Finanțe
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, avertizează că orice creștere a anvelopei salariale peste cele aproximativ 8 miliarde de lei pe an discutate pentru noua lege a salarizării ar reprezenta o cheltuială recurentă pentru buget. Ministrul susține că reforma trebuie să fie sustenabilă pe termen lung și să nu afecteze procesul de reducere a deficitului sau investițiile finanțate prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Alexandru Nazare a făcut declarațiile înainde de discuțiile de joi, 20 august, cu liderii partidelor politice privind noua lege a salarizării.
Ministrul spune că este importantă diferențierea dintre anvelopa suplimentară de aproximativ 8 miliarde de lei agreată politic și variantele cu valori mai mari vehiculate în spațiul public.
„Nu vorbim despre bani în plus față de cele 8 miliarde agreate prin acord politic – care reprezintă tot o sumă suplimentară la bugetul actual – cheltuiți o singură dată. Vorbim despre miliarde de lei în plus în fiecare an, adăugate la o cheltuială salarială care, odată introdusă în buget, devine recurentă”, a scris Nazare pe Facebook.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Premierul desemnat Luca Niculescu anunță indexarea pensiilor în 2027. Ce spune despre legea salarizării
Nazare: Noua lege trebuie să poată fi finanțată și în anii următori
Ministrul Finanțelor susține că noua lege a salarizării trebuie construită astfel încât impactul bugetar să poată fi susținut și după primul an de aplicare.
„O lege a salarizării publice echitabilă trebuie să fie și sustenabilă”, a transmis Nazare, adăugând că Ministerul Finanțelor are responsabilitatea de a evalua dacă reforma poate fi aplicată efectiv și finanțată predictibil pe termen lung.
Potrivit ministrului, experiența legilor salarizării anterioare arată dificultățile generate de modificările succesive ale grilelor și sporurilor, dar și de constrângerile bugetare. Nazare afirmă că legea aflată în prezent în vigoare nu este aplicată integral, iar aplicarea sa completă ar avea un impact pe care bugetul nu l-ar putea susține.
Ministerul Finanțelor susține, în acest context, o reformă care să țină cont încă din etapa de proiectare de angajamentele fiscale și de jaloanele asumate de România.
Citește și Mediul privat, îngrijorat de costul noii legi a salarizării: „Nu mai există loc de creșteri de taxe”
Masa salarială publică, aproape 40% din veniturile fiscale
Un alt argument invocat de ministrul Finanțelor este dimensiunea actuală a cheltuielilor cu salariile din sectorul public.
Potrivit datelor prezentate de Nazare, masa salarială publică reprezenta în 2024 aproape 40% din veniturile fiscale ale României, comparativ cu aproximativ 26% la nivelul Uniunii Europene.
„Aceasta nu înseamnă că fiecare angajat public este bine plătit sau că nu există categorii profesionale care trebuie recalibrate. Datele arată însă că anvelopa salarială este foarte mare în raport cu veniturile pe care statul reușește să le colecteze”, a precizat ministrul.
În opinia sa, orice majorare permanentă care nu are o sursă de finanțare poate pune presiune asupra altor cheltuieli bugetare, precum investițiile, sănătatea, educația și apărarea, dar și asupra datoriei publice sau taxelor plătite de economie.
Nazare: România trebuie să continue consolidarea fiscală până în 2031
Ministrul Finanțelor invocă și situația actuală a finanțelor publice. Potrivit acestuia, România are cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană și trebuie să continue procesul de consolidare fiscală până în 2031.
„Am susținut încă de la început necesitatea unei noi legi a salarizării care să corecteze inechitățile acumulate și să ofere reguli mai clare pentru angajații din sectorul public. În același timp, este obligatoriu să protejăm stabilitatea bugetară, parcursul de reducere a deficitului și credibilitatea financiară a României”, a afirmat Nazare.
Ministrul susține că noua lege trebuie să includă reguli predictibile privind evoluția cheltuielilor de personal și să țină cont de spațiul fiscal disponibil.
Printre măsurile avute în vedere de Ministerul Finanțelor se numără stabilirea unei anvelope salariale compatibile cu strategia fiscal-bugetară, evaluarea costurilor pe mai mulți ani, analiza proporționalității grilelor de salarizare și introducerea unor mecanisme de monitorizare a cheltuielilor de personal.
„O creștere salarială fără o sursă permanentă de finanțare poate fi suportată de întreaga economie”
Nazare avertizează că impactul unei majorări salariale nu rămâne limitat la sectorul public dacă aceasta nu este susținută de venituri bugetare permanente.
„Dezechilibrele din sistemul de salarizare nu rămân izolate în sectorul public. Atunci când devin permanente și nu au o sursă reală de finanțare, ele se propagă în buget și contribuie la deficite mai mari, datorie publică în creștere, costuri mai ridicate de finanțare și presiuni inflaționiste”, a transmis ministrul.
Potrivit acestuia, efectele pot ajunge în economie sub forma unor taxe mai mari, a unui cost mai ridicat al creditării sau a unor investiții amânate.
„În final, costurile sunt suportate de întreaga societate: de persoanele vulnerabile, prin pierderea puterii de cumpărare, dar și de cei care muncesc, investesc și produc, prin taxe mai mari, finanțare mai scumpă și oportunități mai puține”, a mai spus Nazare.
Ministerul Finanțelor: Reforma trebuie să protejeze investițiile din PNRR
Ministerul Finanțelor va susține o variantă a noii legi care să îndeplinească trei condiții: să fie echitabilă pentru angajați, să poată fi finanțată integral fără să afecteze consolidarea fiscală și să respecte cerințele jalonului asumat prin PNRR.
„România nu trebuie pusă în situația de a alege între o reformă salarială nesustenabilă și investițiile esențiale finanțate prin PNRR. Noua lege trebuie să protejeze aceste investiții, nu să le pună în risc”, a afirmat ministrul.
Nazare susține că obiectivul reformei nu este blocarea creșterilor salariale, ci stabilirea unui sistem care să poată fi susținut pe termen lung.
„Prudența nu înseamnă blocarea reformei. Înseamnă să ne asigurăm că promisiunile făcute astăzi pot fi respectate și mâine”, a transmis ministrul Finanțelor.
Citește și PNRR, între autostrăzi finalizate și proiecte abandonate. Ce lecții trebuie să învețe România
