CCR analizează împrumutul contractat de România de la BIRD. Ce prevede acordul
Curtea Constituțională a României (CCR) analizează luni, 17 august, sesizarea privind legea prin care este ratificat acordul de împrumut încheiat între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD). Împrumutul în valoare de 544 milioane de euro este destinat finanțării deficitului bugetar și refinanțării datoriei publice guvernamentale. Obiecția de neconstituționalitate a fost formulată de deputați din grupurile parlamentare Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și S.O.S România.
UPDATE 15:10 CCR a respins sesizarea AUR privind împrumutul Româneii de la BIRD.
Știre inițială
Senatul, în calitate de for decizional, a adoptat pe 6 august proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Primul împrumut pentru politici de dezvoltare în domeniul fiscal și creștere economică) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Washington, la 16 aprilie 2026.
Potrivit actului normativ, sumele trase din împrumut și transferate în contul în valută deschis pe numele Ministerului Finanțelor la Banca Națională a României vor putea fi utilizate în funcție de necesitățile statului pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice guvernamentale.
Rambursarea capitalului, plata dobânzilor, comisioanelor și a celorlalte costuri aferente împrumutului vor fi realizate potrivit legislației privind datoria publică.
Împrumutul ajunge la maturitate în 2044
Conform expunerii de motive, împrumutul are o maturitate de până la 18 ani, iar capitalul urmează să fie rambursat într-o singură tranșă la finalul perioadei, pe 15 februarie 2044.
BIRD percepe un comision inițial de 0,25% din valoarea împrumutului, care trebuie achitat în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a acordului sau înaintea efectuării tragerii, în funcție de momentul care intervine primul.
Este prevăzut și un comision de angajament de 0,25% pe an, aplicat sumelor care nu au fost încă trase din împrumut și achitat semestrial.
Te-ar putea interesa și PIB-ul României, din nou pe minus în ritm anual: ce se întâmplă cu deficitul și inflația. Explicațiile Ministerului de Finanțe