Ce spun economiștii despre bugetul pentru 2026: „Statul continuă să risipească economiile realizate prin austeritate”
Ministerul Finanțelor a publicat marți, 10 martie 2026, proiectul de buget pentru anul 2026, care estimează un deficit bugetar de 6,2% din PIB, respectiv 127,7 miliarde lei. Potrivit expertului Bogdan Glăvan, deficitul ar fi trebuit să scadă mult mai rapid datorită înghețării pensiilor și salariilor, însă „statul risipește economiile realizate prin austeritate”.
Proiectul de buget conturează o strategie bazată pe investiții de peste 8% din PIB și o consolidare fiscală treptată, în încercarea de a echilibra deficitul bugetar. Pentru anul 2026, deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB, respectiv 127,7 miliarde lei, fiind proiectat să scadă la 5,1% din PIB în 2027.
Produsul Intern Brut este estimat la 2.045 miliarde lei în 2026, respectiv la 2.182 miliarde lei în 2027.
Veniturile totale ale Bugetului General Consolidat sunt proiectate la 736,5 miliarde lei, reprezentând 36,0% din PIB, veniturile curente reprezentând 636,3 miliarde lei (31,1% din PIB).
Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat cresc cu aproximativ 55,5 miliarde lei, de la 808,7 miliarde la 864,3 miliarde lei.
Vezi și Bugetul pentru 2026, publicat în transparență. Topul alocărilor și principalele ținte ale Guvernului
Ce spun economiștii
Economistul Bogdan Glăvan a declarat pentru DigiEconomic că țintele bugetare pentru 2026 sunt realizabile, însă avertizează că scăderea deficitului este determinată în principal de măsurile de austeritate, măsuri ce nu pot fi menținute pe termen lung.
Potrivit acestuia, doar înghețarea pensiilor reduce cheltuielile publice cu aproximativ un punct procentual din PIB, iar înghețarea salariilor bugetarilor și eventualele restructurări din sectorul public ar putea aduce încă aproximativ jumătate de punct procentual.
„Calculele simple arată că majorarea de taxe din 2025 și înghețarea pensiilor reprezintă procente bune din PIB. Adică vedem că înghețarea pensiilor reduce cu un punct procentual cheltuieli publice. Deci, noi când ne uităm că scade deficitul de la 7,6% la 6,2%, asta înseamnă o reducere cu 1,4%. Păi 1% din PIB vine numai din înghețarea pensiilor.
Apoi înghețarea salariilor în sectorul public sau tăierea lor, cum e cazul în educație, sau cei 20.000 de bugetari care… să vedem dacă vor fi concediați… mai înseamnă cel puțin jumătate de punct din PIB. Dacă este să le punem cap la cap și adunăm și creșterea de taxe, vedem că deficitul ar fi trebuit să scadă mult mai mult. Dar el nu scade atât de mult.
În mod normal, dacă nu s-ar fi întâmplat nimic altceva decât lucrurile astea despre care am vorbit, înghețarea pensiilor, înghețarea și scăderea cheltuielilor de personal și efectul creșterii taxelor, noi ar fi trebuit să mergem la anul la un deficit de 5% din PIB sau chiar mai mic. Dar, din păcate, se întâmplă alte lucruri care mă fac să fiu pesimist pe termen lung, pentru că toți acești factori vor dispărea și nu doar că vor dispărea, ci vor crește, se vor răsturna. Deci toată discuția se va răsturna în 2027-2028. Exact lucrurile care împing acum deficitul în jos, îl vor împinge în sus.”
Glăvan consideră că, în mod normal, măsurile de austeritate adoptate ar fi trebuit să ducă deficitul bugetar mult mai jos decât nivelul estimat pentru 2026, însă statul continuă să cheltuiască.
„Chiar acest proiect de buget dovedește faptul că guvernul, statul, continuă să cheltuiască banii, adică continuă să risipească economiile realizate până această austeritate forțată, impusă în mod nedrept tuturor cetățenilor. Pentru că economiile care se fac prin tăierea pensiilor, prin tăierea prin inflație a salariilor și prin creșterea taxelor ar fi trebuit să ducă deficitul bugetar la 4-5% din PIB. Nu la 6,2%. Dar el rămâne în 6,2%. Fiindcă statul continuă să cheltuiască, pe de altă parte, mulți bani.
Asta este realitatea. Și atunci, dacă statul acum face chestia asta, cu atât mai mult o va face în 2027 și în 2028, când, sigur, vor fi alegeri, și când acești factori nu vor mai exista și, din contră, vor împinge deficitul în sens contrar”, a explicat specialistul.
Efectele se vor inversa după 2026
Economistul avertizează că măsuri adoptate de Guvern în ultimele luni nu pot fi menținute pe termen lung, iar efectele lor se vor inversa în anii următori.
„Cheltuielile cu pensiile, în momentul în care vor fi indexate, vor sălta cu 1% din PIB, cheltuielile cu salariile în domeniul public… nu există în istoria României și în istoria niciunei țări posibilitatea de a reduce la infinit, sau pe termen lung, salariile și pensiile prin inflație. Nu există posibilitatea. Deci vor trebui să crească”, a punctat acesta.
În plus, impactul majorărilor de taxe este cel mai puternic în primul an după introducerea lor și tinde să scadă în timp, deoarece companiile și contribuabilii caută metode de optimizare fiscală.
„Apoi taxele: în 2026, noi vom vedea efectul full al creșterilor de taxe, dar, pe termen mai lung, acest impact se va diminua. (...) Nu mai spun că unele măsuri au un termen de valabilitate, respectiv supraimpozitarea băncilor, supraimpozitarea companiilor de energie. Nu văd ce elemente pozitive vom mai avea în 2027-2028 pentru a duce deficitul bugetar mai jos de 5-6% din PIB”, a adăugat specialistul.
