Comisia Europeană aprobă preliminar a patra cerere de plată a României din PNRR, în valoare de 2,62 miliarde de euro
Comisia Europeană a emis joi, 14 mai, o evaluare preliminară pozitivă pentru cea de-a patra cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR, în valoare de 2,62 miliarde de euro. Potrivit Executivului european, acest pas vizează deblocarea fondurilor aferente cererii de plată și susține măsuri privind gestionarea durabilă a pădurilor, decarbonizarea sectoarelor transporturilor și energiei, administrația fiscală, sistemul public de pensii, infrastructura medicală și infrastructura socială pentru persoanele cu dizabilități.
Totodată, măsurile urmăresc consolidarea procesului decizional guvernamental, avansarea digitalizării, creșterea eficienței sistemului de justiție, întărirea luptei împotriva corupției și dezvoltarea sistemului educațional.
Comisia Europeană a constatat că România a îndeplinit în mod satisfăcător cele 38 de jaloane și 24 de ținte prevăzute în Decizia de punere în aplicare a Consiliului. Țara noastră a depus cea de-a patra cerere de plată pe 19 decembrie 2025.
Printre principalele măsuri incluse în această cerere de plată se numără:
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Cât costă o excursie cu mașina în principalele destinații europene. Prețurile au luat foc în sezonul concediilor. Ghid complet
Implementarea cloud-ului guvernamental
Potrivit Executivului European, România a făcut progrese semnificative în dezvoltarea infrastructurii de cloud guvernamental, cu peste 30 de instituții publice deja conectate la sistem. Măsura are ca obiectiv modernizarea administrației publice prin îmbunătățirea schimbului de date și furnizarea unor servicii publice mai eficiente și mai ușor de utilizat.
Decarbonizarea transporturilor și energiei
România a adoptat măsuri pentru accelerarea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon. Printre acestea se numără introducerea unor taxe de proprietate mai mari pentru vehiculele cele mai poluante și reducerea treptată a dependenței de producția de energie pe bază de cărbune.
Reforma sistemului fiscal
România a introdus modificări legislative pentru a face sistemul fiscal mai echitabil și mai eficient, reducând povara administrativă și îmbunătățind conformarea fiscală. Prin simplificarea procedurilor și distribuirea mai echilibrată a poverii fiscale, reforma urmărește consolidarea finanțelor publice și crearea unui mediu mai favorabil pentru mediul de afaceri.
Ce urmează
Comisia Europeană a transmis evaluarea preliminară către Comitetul Economic și Financiar, care are la dispoziție patru săptămâni pentru emiterea unui aviz. Plata către România va putea fi efectuată după emiterea opiniei Comitetului și adoptarea deciziei finale de către Comisie.
Planul Național de Redresare și Reziliență al României este finanțat cu 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro sub formă de granturi și 7,84 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
Odată cu această a patra cerere de plată, suma totală plătită României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență va ajunge la 12,97 miliarde de euro, incluzând prefinanțarea de 3,79 miliarde de euro primită în 2021 și 2022, precum și preplata de 288 milioane de euro din REPowerEU, primită în ianuarie 2024.
Această sumă reprezintă 60,6% din totalul fondurilor alocate României prin PNRR, iar 62% dintre jaloanele și țintele prevăzute în plan au fost deja evaluate.
Pentru finalizarea mecanismului până la sfârșitul anului 2026, statele membre trebuie să implementeze toate jaloanele și țintele rămase până în august 2026 și să depună ultimele cereri de plată până la sfârșitul lunii septembrie 2026.
